Atâtea cuvinte de moarte şi viaţă,

Atâtea blesteme, pe-un capăt de aţă,

Atât de încet şi atât de aproape

Se-ntunecă cerul, captiv între pleoape.

Şi-atâta căldură la vinul din sobă,

Fecioare uitate în pervaz la Cordobă 

Plecate de mult să-şi cumpere robă,

Minţite de ani că mâine-i de probă...

Scrisori cu vapoare şi maici de-mprumut,

Ce-au stat la-ndoială, că au vrut şi n-au vrut,

Atâtea cuvinte ce stau la-ntâmplare

Nescrise... şi dorm undeva prin chenare.

Bătrânul şi marea... şi marea bătrână,

Citiţi printre rânduri de lupii la stână,

Argaţii și gardul, furioşi pe stăpână,

Atâtea cuvinte în păr de păgână...

Se-mprăştie seara la curte venin...

Se-ntunecă, plâng, adorm şi se-nchin.

Atâtea cuvinte de moarte şi viaţă,

Atâtea frăţii desenate pe gheaţă..

Atâtea tăieri împrejur deodată

Se-ntorc de la nunţi şi râd niciodată,

Mai mor între naşteri la capăt de aţă,

Atâtea cuvinte de moarte şi viaţă...

Atâtea cuvinte de moarte pe piață...

 

AUTOR: Adrian Berinde (muzican, compozitor si textier)