Strigătul meu se-ascunde în munți,

Lacrimile se-adună în torente

Ce curg nebune spre văi....

Brazii îmi fac respirație gură la gură

Și mă ajută să-nghit oxigen....

Urmele pașilor mei s-au transformat

În rocă acoperită de mușchi....

Sufletul meu se lovește în fuga lui

De toți copacii pădurii...

Mă salvează luna....