O carte - un film

Scris de Alexandra Costin

Sâmbătă, 04 Ianuarie 2014 22:58

La început a fost cuvântul. Apoi a apărut filmul. Apoi nesfârşita dezbatere pe tema "cartea sau filmul?"

Cărţile au fost mereu o sursă de inspiraţie pentru regizorii de peste oceane şi nu numai. Regizorii români au apelat şi ei la literatura autohtonă şi ne-au transpus în imagini poveşti clasice din romanele şi nuvelele lui Procust, Rebreanu, Slavici sau Călinescu.

Ne rămâne, totuşi, întrebarea - cartea sau filmul?

Personal, prefer, fără doar şi poate, Cartea. Nu contest talentul unor regizori de a reda pe marele ecran o poveste preluată, mai mult sau mai puţin fidel, dintr-o carte. Contest, însă, abilitatea cinematografiei de a surprinde şi de a transmite mai departe esenţa unei cărţi.

Filmul ne pune în postura de spectatori, de simpli observatori. Ne aşezăm confortabil în scaun şi timp de aproximativ două ore, urmărim o poveste, personajele prind viaţă, evenimentele se succedă într-un ritm relativ alert. Ceea ce citim în câteva zile, vedem într-un timp mult mai redus. Cartea, în schimb, deşi solicită resurse mai bogate de timp, îţi oferă prilejul de a simţi ceea ce citeşti, de a cunoaşte sentimentele şi gândurile cele mai ascunse ale personajelor, lucruri care în film pot fi omise sau îţi pot scăpa. Cartea este trăită de fiecare cititor în mod diferit, trecută fiind prind multiple filtre ce ţin de personalitatea fiecăruia, de experienţa de viaţă şi de viziunea asupra lumii a cititorului.

Recunosc, urmăresc toate ecranizările pe care le scoate Hollywood-ul, din curiozitatea de a compara ceea ce îmi imaginam eu când citeam cartea cu ceea ce şi-au imaginat regizorii şi actorii. În final, însă, mă întorc mereu cu aceeaşi plăcere la prietena mea, Cartea.

Pentru cei pasionaţi de ecranizări, vă recomand următoarele:

Din cinematografia românească: Pădurea Spânzuraţilor (1965) - regia Liviu Ciulei, după romanul lui Rebreanu; De-aş fi Harap Alb (1965) - regia Ion Popescu-Gopo, după basmul lui Creangă; Înainte de tăcere (1978) - regia Visarion Alexa, după nuvela "În vreme de război", a lui Caragiale; Ciuleandra (1985) - regia Sergiu Nicolaescu, după romanul lui Liviu Rebreanu; Patul lui Procust (2002) - regia Viorica Mesina şi Sergiu Prodan, după romanul lui Camil Petrescu;

De la Hollywood: Zbor deasupra unui cuib de cuci (One flew over the cuckoo's nest - 1975), regia Milos Forman, după un roman de Ken Kesey; Naşul I, II, III (The Godfather - 1972, 1974, 1990), regia lui F.F: Coppola, după un roman de Mario Puzo; Lista lui Schindler (Schindler's list, 1993), după romanul lui Thomas Keneally; Carrie (1976), regia Brian De Palma, după romanul de debut al lui Stephen King; Jane Eyre (2011), în regia lui Cary Fukunaga, după romanul scris de Charlotte Bronte; The Great Gatsby (Marele Gatsby), după romanul lui F. Scott Fitzgerald, două ecranizări interesante - 1974, regia lui Jack Clayton şi 2013 - regia lui Baz Luhrmann; 12 years a slave (12 ani de sclavie, 2013) - regia Steve McQueen, după un roman de Solomon Northup.

Ca bonus, vă recomand Youth without youth (Tinereţe fără tinereţe, 2007), în regia lui Francis Ford Coppola, după nuvela lui M. Eliade. Nu atât pentru calitatea cinematografică, nedemnă de numele lui Coppola, cât pentru a observa felul în care cei de peste ocean percep picăturile din literatura noastră care străbat până la ei.

AUTOR: Alexandra Costin

4 ianuarie 2014