Din vorbă-n vorbă, cu și despre actori. Interviu cu Alexandra Sabrina Vanci Imprimare 1726 Afişări
Scris de Paula Dunca   
Marţi, 13 August 2013 18:11

Alexandra Sabrina Vanci este proaspătă absolventă a Facultății de Teatru și Televiziune, UBB Cluj și se va afla în Sighet duminică, 18 august, pentru a oferi o reprezentație a one-woman-show-ului ei MEDxTalks. Înainte de a o vedea însă pe scenă, puteți să faceți cunoștință cu ea prin intermediul următorului material, care își propune să descopere, în linii mari, cum arată teatrul românesc văzut prin ochii unui tânăr practician.
 
R:Ce înseamnă să fii actriță profesionistă în contextul actual? Care sunt pașii în construcția unei cariere în domeniu? Care sunt părțile bune/rele ale acestei profesii?
 
S.V.: În primul rând mi se pare puţin prematur să vorbesc despre ceea ce înseamnă „actriţă”, „contextul actual” complicând situaţia, însă intuiesc că e vorba de multă perseverenţă. Perseverenţă, seriozitate şi relaxare. De cele mai multe ori „părţile bune” coincid cu cele „rele”. Pentru mine, în ambele categorii se încadrează privilegiul de a te pune sub semnul întrebării constant, posibilitatea unui schimb real cu partenerul şi întâlnirea cu publicul, şansa de a dărui. Toate au bineînţeles un revers la fel de puternic.
 
R: Ce te-a determinat să alegi această profesie? Când și cum ți-ai dat seama că îți dorești să devii actriță?
 
S.V.: Eram în clasa a 9-a, am auzit că e un spectacol al trupei de teatru francez în sala festivă a liceului, am intrat acolo şi nu am mai vrut să ies.
 
R: Care crezi că este situația teatrului românesc contemporan? (Receptivitatea publicului, relevanța repertoriului, situația teatrului ca instituție, etc)
 
S.V.: Cred că situaţia teatrului românsc contemporan e foarte interesantă. Am oarecum impresia că încet încet se epuizează „şocantul” şi „ineditul” şi oamenii se întorc spre simplitate, spre ceea ce face teatrul necesar.
 
R:Ai vreun rol preferat deocamdată? Există vreun rol pe care ți-ar plăcea să-l primești?
 
S.V.: Personajele de commedia dell'arte îmi sunt cele mai dragi: chinul fizic şi eliberarea psihică, precum şi ludicitatea lor mi se par esenţa teatralităţii. Nu mi-ar plăcea să primesc un rol în mod special pentru că uneori ne dorim lucruri pentru care nu suntem pregătiţi, când însă propunerea vine din exterior, oricare ar fi ea, e un dar.
 
R: Există oameni pe care îi consideri modele de urmat din punct de vedere profesional? Dacă da, care sunt aceștia și de ce?
 
S.V.: Există, dar nu neapărat din pricina succesului lor. Unul dintre ei e actorul Sorin Miron pe care l-am văzut prima oară într-un spectacol foarte prost unde el juca foarte bine, şi am rămas până la capăt în sală ca să îl pot aplauda la final, apoi ar mai fi câţiva colegi de ai mei de clasă, profesorii mei Filip Odangiu şi Sinko Ferenc. Toţi au în comun un soi de sinceritate şi naivitate în care cred, şi de la toţi am învăţat în primul rând valori umane.
 
Spectacolul MEDxTalks, o dramatizare după Ești un animal Viskovitz de Alessandro Boffa, va avea loc duminică, 18 august, la orele 20, în Stage Pub (str. Iuniu Maniu Nr. 16). Costul unui bilet este de 10 lei (în acest preț sunt incluse un suc/o bere). 
 
AUTOR: PAULA DUNCA
 

Share
Ultima actualizare Marţi, 13 August 2013 18:37