Eşti un cititor responsabil?

Scris de Andrei Ruse

Miercuri, 06 Februarie 2013 20:55

În ultimii ani am participat sau am asistat la n conferinţe / prezentări / emisiuni legate de problema cititului în România, de vânzări, de promovarea de carte şamd. Întotdeauna se pune accentul pe defectuoasele strategii ale editurilor, ale librăriilor, chiar ale scriitorului în cele din urmă, neinteresul pentru cultură din partea mass mediei, lipsa de profesionişti în domeniul vânzărilor şi marketingului, în fine, lista ar putea continua la nesfârşit, problemele sunt bine punctate de multe ori (chiar din ce în ce mai bine punctate şi argumentate), se arată cu degetul spre vinovatul X, oricare ar fi el, şi gata, putem dormi liniştiţi.

Cum rămâne însă, dincolo de toate aceste personaje misterioase – autorul, editorul, PR-ul, librarul, omul de vânzări, specialistul online de câţiva ani încoace şamd – , cu consumatorul de carte? Mi se pare că se exclude mereu din discuţie tocmai personajul principal din piaţa de carte, cititorul. Cumpărătorul de carte.

Mai exact cei care decid totul, indiferent de toate strategiile din spate, bune sau rele, simple sau elaborate. Da, cei care pot oferi notorietate unui scriitor, cumpărându-i titlurile, sau invers, îl pot lăsa să „putrezească” în anonimat din n motive. Cititorii „transformă” scriitorul într-o persoană publică care are ceva de zis; dincolo de calitatea lucrărilor autorului, tot cititorii sunt cei care îl pot duce efectiv de mână spre un contract mai bun cu o editură mai mare (automat o distribuţie mai bună, o vizibilitate mai mare); tot cititorii sunt cei care de mai multe ori îl pot trimite pe scriitor peste hotare – doar nu vă imaginaţi că trece neobservat un succes la publicul autohton atunci când se prezintă un proiect unui editor străin.

Da, tot ei sunt cei care stabilesc top-urile. Copertele şi genurile mai mult sau puţin literare care să fie publicate / scoase în evidenţă. Că doar nu de dragul literaturii sau a urii faţă de copaci avem Chick lit şi alte d-astea. Şi tot nu de dragul literaturii avem din ce în ce mai multe vedete care îşi scriu poveştile de viaţă pe pagini, fie starurile creatori de chiloţi, vedete TV, actori celebri care ajung inevitabil aproape să joace în telenovele, sau cântăreţi care vor neapărat să spună că-n viaţă e mai ok să fie bine şi să nu fie rău. Frumos şi pace. Iei! Toate astea există, da, pentru că se vând.

Aşa că, de data asta, în loc să învinuim pe cine ştie ce şi de ce şi cum, haideţi să arătăm cu degetul şi spre cititori.

Eşti un cititor responsabil?

• Cumperi cărţile sau le iei cu-mprumut?

Sau c: faci rost de ele? În ultimul timp, eu unul, din păcate, întâlnesc oameni care ar răspunde afirmativ doar la ultimele întrebări.

Când îţi place au autor sau o carte cu adevărat nu cred că trebuie desenat faptul că cel mai sănătos lucru ar fi să cumperi produsul. Rezultatul? Dacă titlul e cerut de public, se cere şi de către librării, dacă editura vinde din acel titlu mai bine, îi va oferi autorului mai multe oportunităţi (de promovare în special), în fine, cota scriitorului va creşte. La ce e asta important?

Un exerciţiu de imaginaţie: Gicu, în loc să vândă 500 de exemplare care apoi se împrumută la greu, vinde 3.000, pentru că cititorii lui sunt „responsabili”, iar dacă ţin neapărat să dea titlul şi altora îl cumpără şi-l fac cadou, nu-l dau dintr-o mână-ntr-ala. Gigu începe să dea tot felul de interviuri şi să aibă tot felul de apariţii şi evenimente, pentru că lucrurile merg bine, iar o revistă importantă îi propune să scrie un editorial pe săptămână (plătit, desigur). După câteva apariţii televizate şi ceva tam tam cu încă o ediţie vândută, o editură din Anglia începe să se intereze de cartea lui.

Şi uite cum contează cât vinzi şi cum prizezi la public.

Şi vă rog, să nu aduceţi în discuţie problema cu banii. O carte e cât o şaorma şi-un suc sau cât două bilete la film. Patru beri în oraş sau juma de gram de iarbă (chiar mai ieftin). Deci despre ce vorbim aici? Dacă vom căuta scuze, găsim şi mai mari.

• Te duci la lansările / lecturile / evenimentele scriitorilor tăi preferaţi?

Sau ai alte lucruri mai bune de făcut? Pentru că şi scriitorul şi organizatorului evenimentului / patronul localului au altele mai bune de făcut atunci. Cu cât vin mai puţini oameni, cu atât va fi mai greu ca un astfel de eveniment cultural să aibă loc într-un loc cât mai ok şi vizibil. Cu cât vin mai puţini, cu atât va fi organizat mai prost – interesul e reciproc. În fine, până la urmă, de ce să-şi mai bată capul scriitorul cu atâtea evenimente, din moment ce abia apar 20-30 de curioşi?

Te duci la lecturi şi la lansări măcar pe jumătate / un sfert faţă de câte ori de duci la un film sau ieşi la bere cu prietenii? Atunci, dragule / drăguţo, să nu te plângi când ajungi întâmplător la un event de genul ăsta şi nu-ţi place cum a ieşit şi nici să nu judeci autorul după faţa lui plictisită.

Şi dacă te duci, de câte ori mai iei cu tine un amic / un cunoscut? Poate chiar mai mulţi?

• Ce faci dacă ţi-a plăcut o carte, o recomanzi şi altora?

Vorbeşti despre ea? Scrii măcar două rânduri pe Facebook, pe Twitter sau pe blogul tău? Sharuieşti măcar o poza a ei? Cauţi să vezi dacă există pe net autorul / titlul, ca să laşi un link şi să-l recomanzi?

Am zis zilele trecute pe Facebook, mai în glumă, mai în serios, că dacă s-ar pune pe net poze cu cărţi pe un sfert din câte se pun cu mâncăruri sau se sharuiesc drame (de parcă dând share salvezi Africa sau oamenii de cancer), piaţa de carte din Ro s-ar dubla.

Câte poze de la profilul tău au şi cărţi? În fundal, în biblioteca care abia se vede, în mână etc.

Dacă ai trecut pe lângă o librărie şi ai văzut ceva interesant ai postat despre asta? Ai idee că şi dacă vezi o copertă mişto şi o pui pe FB, poţi influenţa vânzarea unui titlu? N-ai.

• Urmăreşti site-uri / reviste literare?

Dincolo de scriitor, care trebuie să vândă, există atâtea n proiecte care se deschid şi se închid peste noapte, din păcate. De ce? Nu lipsa de trafic neapărat, ci lipsa de interes.

Recent am văzut că şi Dilema Veche se confruntă cu probleme mari. Dar cine nu se confruntă cu probleme? Majoritatea site-urilor, ca şi acesta pe care sunteţi acum, nu produc nimic financiar, iar şansele ca ele să continue şi să ofere informaţii noi despre cărţi / autori / edituri şamd ţin numai de ambiţia echipei / colaboratorilor ei, în mare. Sigur că lumea va continua bine mersi şi fără ele.

Dar poate nu va mai fi la fel de colorată. Iar scriitorul de care ziceam mai sus, Y să-i spunem, sau editura Z sau librăria M, va avea tot mai puţine canale prin care să-şi promoveze materialele.

Concluzia?

A început luna februarie. Vrei ca în luna asta să faci un bine pieţei de carte? Cumpără cel puţin un titlu, dragă cititorule. Dacă nu-ţi place, înjură-l public, dar nu-l lăsa neobservat. Încearcă şi a două carte, poate vei avea mai mult noroc.

AUTOR: Andrei Ruse

Cititi INTEGRAL articolul pe HyperLiteratura.ro

Ultima actualizare Miercuri, 06 Februarie 2013 21:12