| POEZIE: Irisi de gheata |
|
1367 Afişări |
| Scris de Pablo Romaniuc |
| Sâmbătă, 11 Februarie 2012 15:31 |
 Ştiu că ai plâns – fulgii-mi jeleau printre vene, Ţurţuri din ochi se schimbau în zefir, Vrut-am sa strig, să-ţi scot flori din troiene, Caii cu troici îmi zburdau prin simţiri... Mare Alcoor, cu cristale de gheaţă Se aprindea-n candela de la fereastra ta, Floarea de crin se trezea iar la viaţă, A lacrimii şoaptă ‘n irişi înflorea. Ştiu că ai plâns, cerul scruta din petale, Lacrimi înălte – sfânt imn din Efes, S-aşterneau în pridvorul privirilor tale, Şi era clipa înaltă, nu vorbe spuse-n eres.
Ştiu că vei plânge, căci iarna-i aproape, În fiece clipă din albul altar, Vino şi stai în veşmântu-mi de ape, Roiul de gânduri printre stele-mi presari !.. Se dedică Fetiţei mele F. |
| Ultima actualizare Sâmbătă, 11 Februarie 2012 15:36 |