Lumea a ramas astazi fara mistere; gandirea rationalista are pretentia ca a inteles totul, ca a elucidat totul; stiinta face eforturi de a ne oferi o perspectiva pozitivista si logica despre toate lucrurile si isi extinde determinismul fatal pana spre lumea morala. Nu stim daca deductiile imperative ale ratiunii stiintifice vor reusi sa constientizeze intr-o zi prezenta divina, care a starnit odinioara atatea discutii si pe care nu am reusit niciodata sa o impacam cu sentimentul nu mai putin imperativ al libertatii umane. In orice caz, astazi intreg universul material este revendicat de catre stiinta, nimeni nemaiindraznind sa se ridice impotriva acestei revendicari. Notiunile de miracol si de supranatural s-au evaporat ca o prejudecata uitata de timp. Dar lucrurile nu au stat intotdeauna astfel; aceasta perspectiva pur rationala nu a aparut decat in vremea grecilor si nu s-a generalizat decat la popoarele europene, in special in secolul al XVIII-lea. La inceputurile civilizatiei, orice cunoastere imbraca o forma religioasa si mistica, deopotriva. Orice actiune era atribuita zeilor, identificati cu "astrele", cu marile fenomene celeste si terestre, cu toate fortele ....

 Despre autor:

Marcellin BERTHELOT (1827-1907), membru al Academiei Franceze, unul din cei mai mari chimisti ai tuturor timpurilor. Din 1854 devine membru al College de France, iar din 1863 membru si secretar perpetuu al Academiei Franceze de Stiinte, succedandu-i lui Louis Pasteur. Membru al American Academy of Arts and Sciences. Conceptia fundamentala care subintinde intrega opera chimica a lui Berthelot a fost aceea ca toate fenomenele chimice depind de actiunea fortelor fizice care pot fi determinate si masurate. El a reusit sintetizarea multor compusi organici din substanțe anorganice infirmand teoria vitalismului.

 SURSA: Editura Herald