Textele sacre ale mandeenilor par sa fi fost scrise si codificate, in mare parte, in secolul al VIII‑lea d.Hr., atunci cand acestia au fost nevoiti sa demonstreze arabilor ca sunt "oameni ai cartii" la fel ca iudeii si crestinii. Denumirea de "mandeean" deriva din termenul aramaic manda, "cunoastere"; mandeenii sunt "oamenii constiintei", ai gnozei.

Doctrinele mandeene sunt cuprinse in cateva colectii de texte care contin principalele idei ale acestor gnostici: Ghinza (Comoara) sau Sidra Rabba (Cartea cea mare); Sidra de Yahya (Cartea lui Ioan) sau Drase de Malke (Cuvantari ale regilor); Qolasta  (Culegere), careia i se da, de asemenea, numele de Sidra de Nismata (Cartea sufletului).

Mandeismul este o religie revelata prin sosirea in lume a Mesagerului ceresc care a invatat pe credinciosi adevarul. Adevaratul profet in mandeism este uneori identificat cu Mesagerul Vietii, alteori cu Ioan Botezatorul care, persecutat de iudei de la nasterea lui, s-a retras departe pe malurile Iordanului si a strans in jurul sau un grup de ucenici credinciosi intemeind obstea mandeeana. "Am invatat acolo toata intelepciunea mea si mi-am desavarsit felul de a vorbi. Ei m-au imbracat cu vesminte de slava si m-au invaluit cu valuri de nori. M-au incins cu un brau, un brau de apa vie, care stralucea dincolo de orice inchipuire si scanteia. M-au asezat intr-un nor, un nor al splendorii, iar la ceasul al saptelea al unei duminici m-au adus in tinutul Ierusalimului". Alaturi de Bunul Pastor si de Pescarul de suflete, Ioan Botezatorul este o figura  emblematica a scrierilor sacre mandeene.

Despre autor:

In 1652 aparea la Roma cartea lui Ignatiu de Jesu, calugar carmelit, care traise multa vreme la Bagdad si in Irakul de azi, carte in limba latina intitulata: Expunere asupra originilor, riturilor si erorilor crestinilor Sfantului Ioan. Opera aceasta a starnit un mare interes la aparitia ei. Misionari catolici si calatori au adus din Iran si din Imperiul otoman un numar insemnat de texte mandeene care nu au fost traduse, nici citite, fiind lasate in depozitele bibliotecilor mari din Europa pana in secolul al XIX‑lea. In 1816 a aparut, in Europa, prima carte mandeeana: Ghinza (Comoara) sau Sidrā Rabba (Cartea cea mare), ce reprezenta, intradevar, opera capitala a literaturii mandeene. Mandeismul are foarte multe asemanari cu numeroasele secte gnostice pe care le cunoastem. Lucrul acesta e demonstrat de numele ce‑l poarta persoana „Mesagerului ceresc”, manda deHaije, adica „cunoastere a vietii”, fiind o personifica ......

SURSA: Editura Herald