Despre dl. Jacques Ancel, membru corespondent al Academiei Române Imprimare 297 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 10 Ianuarie 2022 19:18

Pe site-ul dacoromanica.ro există o lucrare scrisă de Jacques Ancel- "Les Frontiéres Roumaines-Gèographie Politique", Bucarest, 1934, cu un număr de 42 de pagini care ne limitează frontierele la Tisa (deşi vinurile bune de Tokaj sunt imediat dincolo de Tisa) şi respectiv pe Nistru (deşi sunt românofoni mult dincolo de Nistru). Autorul scrie cum pe malul stâng al Nistrului, URSS a conservat urmele hatmanatului lui Gh. Duca, "une <Republique Moldave>, oú un million de roumains sont pressés par deux millions et demie Ukrainiens, c'est-á-dire des Ruthènes", ceea ce confirmă cele afirmate de către noi. Dânsul menţionează şi localităţile din sudul Basarabiei create prin colonizare recentă de către Ţarul Alexandru I "(numite după victoriile sale din 1812-1814): Berezina, Culm, Lepzig, Ferşampenuaz, Arciz, Brieni, Paris (un mic Paris în mijlocul stepelor basarabene): ele sunt populate de germani catolici şi de către bulgari".

            Domnul Jacques Ancel a fost ales în 27.05.1932 membru corespondent al Academiei Române.

            În ciuda faptului că era veteran medaliat din primul război mondial ca Ofiţer al Legiunii de Onoare şi Crucea militară 1914-1918 (avea cetăţenia franceză prin naştere, căci era francez), era cadru didactic la Sorbona, avea Doctorat, a fost arestat de către poliţia franceză şi de către germani (Gestapo) în decembrie 1941, fiind dus în lagărul de la Royallieu, la Compiègne. Epuizat de episodul prelungit de detenţie între 1941-1942, deşi eliberat, moare în decembrie 1943. Lagărul de la Royallieu era un lagăr de tranzit şi de internare care a avut transporturi către lagărele din Germania şi a funcţionat între iunie 1941 şi august 1944. Lagărul depindea de SD. Între deportaţi spre Germania sau internaţi ai lagărului amintim: Abraham Berlin (artist pictor), nepoata celebrului pictor Jean-François Millet, un descendent al familiei Romanoff, o nepoată a generalului De Gaulle, numită Geneviève de Gaulle-Anthonioz.

            E posibil ca eliberarea dlui. Jacques Ancel (1882-1943) să fi survenit la insistenţele românilor.

            O ultimă remarcă: deşi de religie mozaică, fotografia îl arată e adevărat ne-arian, cu fizionomie de metis, de lăutar din margine de Bucureşti. Pare-se că era "de-al nostru" prin ascendenţă (doar ca o părere), dar mai multe nu am putut afla. Iar afirmaţia e incertă, căci putea proveni şi dintre tetuani (evrei dintre arabi).

            Ataşăm fotografia, dar nu avem certitudinea absolută că îl reprezintă pe Dl. Jacques Simon Ancel şi exprimăm îndoieli asupra fotografiei.

               Scris unsprezece decembrie 2021, trimis la sighet-online.

Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. Dobre din surse scrise şi internet


Share
Ultima actualizare Luni, 10 Ianuarie 2022 19:20