Despre antroponimul Murtaza P a III-a Imprimare 246 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 01 Noiembrie 2021 18:03

Am sesizat larga răspândire a antroponimului Murtaza. Să ne fi înşelat noi cu privire la semnificaţie (cea din livoniană), ori cu privire la derivarea sa din exonimul/etnonimul udmurt ?

Totuşi, funcţia (demnitatea) crimeeană de Kadiasker (mai mare al cadiilor) vine să întărească speculaţia privind sensul din livoniană: un substantiv sau un verb comun în livoniană, conform livonian tuož- engleză "truth" sau verbului livonian "murtõ, murtõb, murtiz"- engleză"to take care (of)".

Înspre Persia este posibil să fi fost întâlnit ori la azeri, iar dacă e vorba despre proximitatea Persiei, poate la nogai reaşezaţi de ruşi. Din păcate, căutarea pe internet nu a dat roade suplimentare.

Funcţia de Kadiasker era practic a treia demnitate în statul crimeean. Sesizăm dintr-un articol al dlui. Recep Çiġdem de la Facultatea de teologie din Harran că statutul femeii era unul deosebit în societatea tătară, mult emancipat, femeile moştenind şi putând exercita drepturile de proprietate fără probleme. Din păcate, am pierdut urma acestui articol, dar sperâm să dăm iar de el.

Persistăm în opinia că în Oltenia, originea antroponimului ar fi una livoniană, iar în Crimeea şi Dobrogea ei ar proveni din confederaţi ai mongolilor. Dar nu este exclus ca în alte părţi el să provină din cu totul altceva (poate din etnonimul udmurt ?).

Alături de Cantemir şi Abaza, deci şi Murtaza ar putea să existe în rândul nogailor din Turcia. Totuşi, în România îl aflăm numai în Oltenia (predominant Dolj, două în Vâlcea,) şi Dobrogea (numai în judeţul Constanţa), pare-se nu şi în Moldova. Dintre antroponimele prsupuse livoniene, doar Cărămidă apare în Neamţ, Suceava, Bacău, dar şi Ilfov, Sibiu, Timiş. În zona Moldovei, poate proveni şi de la fortăreaţa Kalamita din Crimeea, dar credm că urme vechi livoniene puteau fi şi în Crimeea (în zona aşa-zisei Goţia=Mangop).

Scris pro-bono astăzi douăzecişiopt octombrie, douămiidouăzecişiunu.       

Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet  


Share