Ipoteza aportului migraţiei gepide ca etapă în constituirea poporului român Imprimare 460 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 23 Noiembrie 2020 08:23

Migraţia gepidă pare să fi avut un aport mai important decât cele precedente la constituirea poporului român. Foarte documentată este Colectiv-"Istoria României de la începuturi până în secolul al VIII-lea", Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995, pag. 279-325 cu privire la această perioadă a migraţiilor, dar care nu cuantifică explicit acest aport.

Practic însă de o altă modalitate de a explica oiconime existente pe teritoriile Estoniei şi Finlandei şi respectiv cu populaţia saami (laponă), precum şi regiunea catalană (de descendenţă got-alanică) pentru care sesizăm unele coincidenţe fonetice cu România nu dispunem. Desigur, aceste comparaţii sunt discutabile. Unele reproduc poate nume tribale sau au cine ştie ce alte explicaţii. Nici Edward Gibbon- "Istoria declinului şi a prăbuşirii Imperiului Roman" nu tratează explicit această temă, gepizii fiind aşezaţi în teritorii care nu mai aparţineau Imperiului.

Iată "coincidenţele" oiconimice cu Estonia: nume de sate în principal din reg. Ida-Viru, Estonia: Moldova, Mehida, Matka, Saka, Varja, Pagari, Kalina, Lüganuse, Härjapea, Remniku, Hurtja, Porskowo, Iisaku, Vanatare, Laatre, Tabara, Raadna, Purtse-Matka, Kukruse, iar în sud şi est Hummuli, Mõniste, Orava, Sultsi, Saku, Kalvi, Luidja, Tartu, râurile Jägala, Raudna, Navesti, insulele Kihnu, Hiiumaa, Saaremaa sunt redate pe hărţi estoniene, având echivalenţe prepoderent în Caraş-Severin şi Suceava (Moldova, Baia sau Civitas Moldaviae, Mehadia/Mehadica, Sacu, Var şi Vărădia, Pogara, Calina din Caraş-Severin; Matca Galaţi; Vadu Moldovei, Valea Moldovei, Săcuţa, Văratec, Călineşti, Hurjuieni din Suceava; Logăneşti, raion Hânceşti, Rp. Md.; Hârtieşti Argeş şi Hertioana Bacău; Poroschia Teleorman, Prascovice, plasa Rajani, Serbia şi Poroskowo din Transcarpatia, Isaci Olt şi Isacovo din Chiupria-Timocul sârbesc, Vânători, râul Lotru şi sat Lotrioara Sibiu, Tabăra din Iaşi şi Neamţ şi Tábor/Jihočeský-Cehia, Radna Arad, Matca Galaţi, Cucuruzu Giurgiu şi Cucuruzeni, raion Orhei, Rp. Md; Humuleşti Neamţ, Moineşti Bacău, Oreavu<l> din Buzău/Vrancea, Sulţa Bacău şi Suliţi Botoşani, Sacu Suceava, Calvini Buzău, care se regăseşte şi în Tirol (Calven pe râul Etsch), dar şi în Letonia sub forma Kalvene, Luizi-Călugăra Bacău, Tartaul din raioanele Cahul şi Cantemir, Rp. Md., Jegălia Călăraşi şi Jigălia Vaslui, Rodna Bistriţa-Năsăud, Nevesteasca Prahova şi Nevesca-Nymfeo Grecia, Chinari/Várhegy Mureş, Hemeiuş sau Hemieni din Bacău, Sărmaşu Mureş. etc.). Un ţinut Sakala sau Sakalia e menţionat în secolul al XII-lea în sudul actualei Estonii. Nu e clară legătura dintre Rasina (din Põlvamaa), Piiri, lacul Peipsi/Peipus şi Rezina, Pereni şi Păpăuţi, toate din raion Rezina Rp. Md. sau Tabasalu (lângă Tallin) şi Dubăşari Rp. Md.

Pentru aceste "coincidenţe" presupun şi ipotezele: fie absorbţia în migraţia gepidă (Iordanes pomeneşte de popoarele gepizilor, Surse: Iordanes- Getica, XII, pag. 73, preluat de Colectiv- "Istoria României, Vol. I", Ed. Academiei RPR, 1960, pag. 711), fie colonizări vechi ale cavalerilor Frăţiei Sabiei, ulterior incluşi în Ordinul Teuton, fie absorbţii de populaţie alană de către estonieni ori invers, absorbţii de fino-ugrici de către sarmaţi latinizaţi sau proto-români, n-aş putea spune. Ori aporturi ale Kortiatocivilor podoleni (de asemenea incert, căci Koriatovicii au colonizat Maramureşul nordic, rutenizându-se ori maghiarizându-se). Poate şi colonizări ulterioare ale ţarilor ruşi, dar incert.

În părţile următoare ale articolului voi detalia comparaţii cu Finlanda şi populaţia saami (laponă).

Consider că şi denumirea Ardeal este derivată tot dintr-un nume regal gepidic (Ardaric), trecută prin filieră avară sau proto-turcică (sub forma Ardil ?). Dacă ar fi preluat din maghiară, ar fi fost preluat poate altfel (Ardei ?, căci în maghiară finalul apare mut), deşi istoricii maghiari sunt destul de ferm convinşi că românescul Ardeal provine din maghiară.

Personal, nu am altă explicaţie pentru aceste apropieri fonetice. Unele sunt forţate ori întâmplătoare, indicând etnonime ori exonime tribale.

Dacă este aşa, am avea unele legături şi cu pomacii (musulmani) din sudul Bulgariei (ei descind din apropiaţi ai fiului lui Ardaric care a migrat în Imperiul Bizantin şi închinând tezaurul tribal a primit o feudă pentru el şi însoţitorii săi). Gepizii (care controlau Sirmium şi aveau garnizoane în Ardeal  Sursă: Colectiv- "Istoria României, Vol. I", Ed. Academiei RPR, 1960) sunt substituiţi de avari. Aceştia au fost şi ei probabil în două valuri (?), dar discutabil. Avem unele informaţii despre confederaţia avară, provenite de la Zacharias Retor, trimisul episcopului Kardust al Arran (Agvania) din anul 523 şi care enumeră triburile confederaţiei la acel an: onoguri/avnagur, oguri/avgars, sabiri, bulgari/burgari, alan, kutriguri/kutargar, avari, akatziri (în altă lectură hazari), itimari/dirmar, saraguri/siruguri, barselt/bagrasir, choliates/kulas, abdeli/abdel, heftaliţi.

Toate aceste comparaţii dau de gândit, chiar dacă unele sunt forţate.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet, preluate într-o lucrare literară


Share