Lista genealogică a regelui Mihai I al României, realizată cu ajutorul numerotaţiei Sosa-Stradonitz indică la poziţia 622 pe regele Franţei şi al Navarrei, Ludovic al XV-lea le Bien Aimé (cel Prea-Iubit 1710-1774, a devenit rege în 1715 până la decesul său în 1774), căsătorit la 15 ani cu Maria Lezczyńska de 9 ani (poziţia 623 în arborele genealogic a regelui României). Maria era fiică a regelui Poloniei Stanisław Bogusław Leszczyński (rege al Poloniei între 1704-1709 şi respectiv 1733-1736, iar după stabilirea în Franţa prinţ de Lorena şi Bar 1738-1766).  Acesta accede la tron în 1704 ca unul dintre lideri ai nobilimii poloneze reunite în "Confederaţia Varşovia", care îl presează pe fostul rege August al II-lea cel Tare (aliat al Rusiei lui Petru I) să renunţe la tron datorită invaziei armatei suedeze.

Regele suedez Carol al XII-lea al Suediei îl simpatizează pe tânărul Stanisław Bogusław Leszczyński, recomandându-l ca viitor rege. Tânărul –descendent dintr-un lung şir de hatmani ?- promite iniţial să preia coroana şi apoi să o atribuie lui Jacob Sobiescky, dar promisiunea nu se va finaliza niciodată. Este desemnat rege la 12.07.1704 de un Seim prezidat nu de primatul Poloniei, ci de episcopul de Poznań. Este încoronat rege la 04.10.1705. Dar pierde în 1709 coroana în favoarea fostului rege, August al II-lea, acesta fiind sprijinit din partea Rusiei. Stanisław se refugiază la ducele Lorenei, cumnat al regelui Suediei, apoi în Franţa. În 1733, regele August al II-lea cel Tare moare şi se deschide lupta de succesiune. Stanisław Bogusław Leszczyński redevine rege pentru cca. 3 ani.

Căsătoria regelui Ludovic al XV-lea cu Maria Lezczyńska din 1725 este mediată de marchizul de Prie.

Pe site-ul polonez la regele Staniław al Poloniei este indicat arborele genealogic până la hatmanul Stefan Potocky şi Maria Mohylanka, din Ieremia Movilă. Ana şi Maria iau în căsătorie pe doi membrii ai familiei Potocky, Stanisław şi Stefan. Fata Mariei este numită Anna şi prin urmaşii ei se vor naşte viitorii membrii ai familiei Leszczyński. Cred că genealogia Mariei Lezczyńska era disponibilă şi în Franţa la unul din castelele de reşedinţă regale, dar în volumele "Mărturii româneşti peste hotare" de Virgil Cândea nu am regăsit această informaţie. În schimb, regăsim multe surse de informaţii referitor la luptele dintre fii lui Ieremia şi Simion Movilă în Moldova şi la luptele din acele timpuri cu tătarii (surse atât din Polonia, Franţa, cât şi din Italia). Îmi amintesc că am văzut această genealogie a reginei Maria a Franţei cu ani în urmă, pare-se la castelul Chambord ? ori la Versailles ?, dar recunosc că deja memoria nu mai îmi este ca altădată, deci informaţia este relativă.

Ziarul Timpul din Republica Moldova a publicat această informaţie încă din 2012, cu referire la regina Ana a României (nu referitor la Regele Mihai I). Ei merg cu linia genealogică nu până la domnitorul Petru Rareş, copil din flori (natural) al domnitorului Ştefan cel Mare, ci chiar până la Ştefan cel Mare, redactorul indicând descendenţa pe linie feminină. Se pare că urmare a unei vizite a reginei Ana în Rp. Moldova, redactorul a intrebat-o verbal pe regina României dacă descinde din Maria Lezczyńska şi regina României se pare că ar fi confirmat verbal. Personal, nu am cunoştinţă de arborele genealogic al regretatei regine Ana a României, dar presupun că este continuu pe linia de Bourbon-Parma. Arborele genealogic a regretatului rege Mihai I al României este disponibil pe internet.

   Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet, preluate într-o lucrare literară