O aşezare concentrică de sorginte post-avară? | 517 Afişări |
Scris de Sighet Online |
Joi, 23 Iulie 2020 14:26 |
Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar Târgu Lăpuş (Lăpuşul Unguresc/mg. Magyarlápos/gm. Laposh e atestat documentar din 1291: “Laps”; există un cuvânt în erzya lapuža- engleză <flat>, dar şi estonianul laps<e>-engleză <child>. În graiul locului sensul ar fi “brusture” ? În valašština lapoš- ch. "tlachal, kecal") are în componenţă următoarele sate: Boiereni, Borcut, Cătun, Cufoaia, Dămăcuşeni/mg. Domokos, Dobricu Lăpuşului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia, Stoiceni. Dispunerea radială a satelor în jurul centrului pare a indica o “concentrare” organizată iniţial cu scop militar, ceea ce ar indica o aşezare provenită din soldaţi şi colonişti avari sau post-avari/pre-maghiari (nu neapărat constituită iniţial pe amplasamentul actual). Depresiunea Lăpuş a suferit un atac al tătarilor în 1657, iar reg. Zlín în 1663 (conform F. Bartoš lucrarea "Moravské Valašsko, kraj i lid", pag. 347).
Dar independent de aceste atacuri ale tătarilor (evident, atestările localităţilor sunt extrem de vechi) şi comparând oiconimele de pe ruta: Jugenbach-Rosenau-Svetiá/gm.
Dispunerea pe firul drumului (dar în zonă montană) indică de asemenea un tip de control şi observaţie de tip “militar”. Iar undeva mai la nord (cca. 25 km) de Rohy/gm. Horn există şi un Chodouny... poate Cătun (să fi fost coloane secundare ale atacatorilor) ? La cca. 4 km nord de Tura (lângă Myjava) e notat un vârf Dobry 602 m (Dobricu Lăpuşului ?). Pentru oiconimul Fântânele legătura ar putea fi cu denumirile unor mănăstiri cisterciene (spre exemplu: în Žd’ár nad Sázavou exista mănăstirea cisterciană “Fons Virginis Mariae Beatae” şi prin extensie presupun că un asemenea aşezământ monahal putea genera denumirea de Fântânele)... Iar pentru oiconimul Rogoz (corespondente: Rogoz Alba şi Rogojeni Galaţi), fie Roggendorf, fie Bad Ragaz canton Sankt Gallen Elveţia (mai probabil ?). Evident, asocierile sunt bazate exclusiv pe asemănarea de nume (principiul Gleichklang; acela al similarităţii fonetice). Iar dacă am continua: Jugenbach sau Eggenburg-Iugani Iaşi; Roggendorf-Ruginoasa Iaşi; Svetiá/gm.Zwettl-Şiviţa Galaţi; Lopašov-Lapoş Bacău şi Lăpuşnic Timiş/Hunedoara; Stráže-Straja Bacău; Kúty-Cut Alba/Neamţ; pe Dyje/Dyj la cca. 7 km V/N-V de Brěclav Jihomoravský Cehia există Pulgary-Plugari Iași (?)... poate şi altele...
Denumirea lanţului muntos (Munţii Lăpuşului, vârf Văratec 1348 m) şi a unei ape curgătoare (Lăpuş) ar indica că grosul locuitorilor pre-maghiari au descins în Ţara Lăpuşului, ceilalţi fiind risipiţi sau roind în Niederösterreich-actualmente Austria. Dacă am avea informaţii istorice pertinente, am putea deduce cum de există aceste similarităţi.
Informaţiile sunt luate de pe o hartă a Moraviei din 1929, “Místopisná mapa MORAVY a SLEZSKA” în josul căreia regăsim două nume (Dr. Frant Machát şi probabil tipograful V. Neubert)...
|