Editura “Valea Verde”, sub conducerea domnului Ion Mariş, care a făcut din promovarea culturii sighetene un scop în viaţă pentru care merită admiraţia tuturor concetăţenilor, a publicat monografia liceului pe care l-a sărbătorit, aşa cum se cuvine, întreaga  intelectualitate a judeţului.
La eveniment au participat invitaţi de seamă ai vieţii academice clujene sau bucureştene, prezenţi în oraşul nostru la un moment festiv atât de frumos.

Lucrarea, cu titlul „Monografia Liceului Pedagogic din Sighetu Marmaţiei- File din istoria liceului de ieri şi de azi”, a fost coordonată de prof. dr. Odarca Bout, împreună cu  profesorii Vasile Paul, Mihaela Sautriot şi Radu Zlati. Lista celor care ar trebui amintiţi pentru aportul pe care l-au avut la realizarea acestei opere unice în lumea dăscălimii oraşului e mult mai cuprinzătoare. Nădăjduiesc  că nimeni nu se va simţi lezat pentru omisiunile pe care, fără niciun gând de rea-intenţie, le-am făcut. Oricum, cine va intra în posesia cărţii, va putea să citescă numele celor care au contribuit la (re)actualizarea pe meleagurile noastre a versurilor lui Tudor Arghezi din poezia „Testament”:

"Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte
Decât un nume adunat pe-o carte.”

Cartea se deschide cu câteva rânduri scrise cu sufletul de unele personalităţi ale judeţului: Odarca Bout, Diana Pozman, Ovidiu Nemeş, Ana Modovan, Sorin Rednic, Eugenia Godja.

Sunt şapte capitole, toate extrem de bine documentate, emoţionante de multe ori şi care provoacă admiraţie din partea cititorilor neimplicaţi în niciun fel în activitatea Liceului Pedagogic. Pot să „simt” ce simte fiecare cadru didactic de ieri şi de-acum al şcolii, ce simte fiecare elev care ştie că intră pe porţile unei şcoli de care va fi mândru întreaga lui viaţă şi care nu va ezita niciun moment să spună unde şi-a făcut studiile preuniversitare şi ce profesori a avut.

Capitolul I prezintă, istoria liceului în perioada antebelică.
Capitolul al II-lea e dedicat perioadei interbelice.
Capitolul al III-lea ne reaminteşte drumul (de multe ori sinuos) al Şcolii Pedagogice în perioada regimului când eram cu toţii „tovarăşi”- mă refer la perioada comunistă…
Capitolul al IV-lea cuprinde informaţii despre mari personalităţi care şi-au adus contribuţia la  dzvoltarea Şcolii Pedagogice la începuturile ei.
Capitolul al V-lea e dedicat directorilor Şcolii de-a lungul timpului, celorlalţi profesori de ieri şi de azi, şi elevilor care contribuie la constantul bun renume al Liceului Pedagogic.
Capitolul al VI-lea ne aduce în actualitate, oferindu-ne date interesante despre „Dinamica elevilor înscrişi la Liceul Pedagogic”Regele Ferdinand” în perioada 1989-2012” şi „Schimbări în planurile cadru şi specializări”. Tot acest al şaselea capitol se remarcă prin faptul că personalul didactic, dar şi cel didactic auxiliar de azi îşi găsesc locuri de cinste între frumoasele coperţi ale cărţii.
Capitolul al VII-lea este dedicat amintirilor atât de luminoase lăsate de alţi dascăli ai Şcolii de-a lungul timpului, dar este şi locul unde fiecare invitat a lăsat  câteva rânduri pe care le citeşti şi apoi le porţi cu tine, oriunde te vei duce…

Tuturor celor care au contribuit la această minunată lucrare de care „se bucură şi oamenii, şi Dumnezeu”, felicitări şi admiraţia sighetenilor! Unul dintre ei, chiar acum semnează:

                                                                                          Horia Picu