Poezie: George Petrovai - Chemarea nerostitului II (De profundis) | 1437 Afişări |
Scris de George Petrovai |
Sâmbătă, 30 Iunie 2012 05:41 |
1. Doar vorbe... Cum poluarea-i fără de hotare şi clima culturală-n transformare, cuvintele-s atât de torturate - ba-n cleştii gerului gemând, ba de căldură delirând – încât refuză-n cărţi să şadă fără să facă vreo ispravă şi din manele-şi fac intrarea în căpăţâni de politruci, ca să-i înveţe cum o ţară se poate pune pe butuci.
2. Adevăruri neplăcute Chiar dacă omul are ştire că viaţa-i dulce amăgire când vanităţile i-o fură precum e roua resorbită de a căldurii arsă gură, el timp nu-şi face să înveţe din pura florilor ştiinţă cum să-şi deschidă spre lumină corola tainelor de-a fi şi cum culoarea şi parfumul esenţa-n viu pot deveni, ci ca gândacul duhnitor el forfoteşte ne-ncetat şi crede că-i minunea lumii, deşi-i de-a binelea-n rahat.
AUTOR: George Petrovai 27 iunie 2012 |
Ultima actualizare Sâmbătă, 30 Iunie 2012 07:31 |