De ce Maramureşul istoric a rămas fără parlamentari ? (editorial de Teofil Ivanciuc) Imprimare 4832 Afişări
Scris de Teofil Ivanciuc   
Sâmbătă, 17 Decembrie 2016 12:58

Am aflat cu toţii lista celor 10 parlamentari ce vor reprezenta judeţul Maramureş. Aceştia sunt: senatorii Sorina Pintea (PSD), Severica Covaciu şi Iustin Talpoş (ambii PMP), domiciliaţi în Baia Mare, Ulmeni, respectiv Baia Mare. Deputaţi: Viorica Cherecheş (PNL), Gheorghe Şimon, Călin Matei, Sorin Bota (tustrei de la PSD), Adrian Todoran (PMP), Vlad Duruş (USR) şi Norbert Apjok (UDMR), toţi din Baia Mare, cu excepţia lui Apjok care domiciliază în Coltău, a lui Gheorghe Şimon, care este din Vişeu de Sus şi a lui Sorin Bota, băimărean domiciliat în Cluj-Napoca.
    Deci, din 10, unul singur - Şimon- va reprezenta întreg Maramureşul istoric. Motive ar fi mai multe:
 
    1. Pe listele partidelor intrate în Parlament, „moroşenii” au fost puşi mai la urmă. La PSD, Liviu Marian Pop (băimărean, originar din Vişeu de Sus) s-a aflat pe poziţia a doua la Senat, iar borşeanul Gheorghe Tomoiagă, pe locul patru la Cameră. La PNL, sighetenii  Daniela Ivaşcu şi Gheorghe Mihai Bârlea au ocupat poziţia a doua la Senat, respectiv a patra la deputaţi, iar la PMP, Nicolae Iuga din Sighet s-a aflat pe locul doi la Cameră. UDMR-ul l-a pus pe prima poziţie la Senat pe sigheteanul Kokenyesdi Mihai, iar la Cameră Marta Alba, fiica acestuia, s-a aflat pe locul doi. În fine, într-un mod dispreţuitor, USR-ul nu a catadicsit să nominalizeze pe cineva din Maramureşul istoric, toţi cei 10 candidaţi desemnaţi fiind din Baia Mare! 
 
    2. Dintre cei 135 de mii de maramureşeni care s-au prezentat la urne, 54 mii au votat la Cameră pentru PSD, 28 mii PNL, aproape 11 mii PMP, peste 9 mii USR şi 9 mii pentru UDMR. În afara Parlamentului au rămas ALDE (care a scos 6 mii de voturi în judeţ), PRU (5 mii voturi), PER (peste 3 mii voturi), ANR (cu 700 de voturi) şi candidatul independent sighetean Gheorghe Bledea (care a adunat 474 voturi!). Voturi greşite sau de protest (ştampile multiple sau buletine rămase albe) au fost peste 4500. Încet-încet, acestea este noul trend, la nivel naţional înregistrându-se anul acesta 270 de mii de voturi anulate, deci la fel de multe câte au obţinut UDMR sau PMP! O notă aparte a făcut-o Uniunea Ucrainienilor din România, care a candidat ca partid politic distinct, adunând doar 1100 voturi din judeţul unde locuiesc 31 mii ucraineni, după ce a depus liste electorale conţinând 6 mii de semnături! 
    Aceste rezultate au făcut ca doar 5 din cei 10 parlamentari maramureşeni să fie aleşi „de drept”, ei cumulând din prima numărul necesar de voturi fără o distribuire ulterioară.
 
    3. Haosul redistribuirilor, ce a făcut ca zeci de mii de voturi liberale din Maramureş să se ducă pe apa Sâmbetei, în timp ce PMP-ul a ajuns să aibă trei parlamentari cu doar câteva mii de voturi, se datorează exclusiv noii legi electorale, una nemaipomenit de proastă, dar care a fost votată cot la cot de PSD şi PNL! Aceasta lasă alegerile la cheremul norocului (după redistribuiri repetate, mandatele nealocate sunt trase la sorţi”) şi nu pe seama liderilor de partide, cum crede o parte a opiniei publice.
    Iată un exemplu din legea 208, articolul 94, litera e: „numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite”! Aţi priceput ceva? Cred că nici legiuitorii!
 
   4. Totuşi, să nu plângem prea tare că Maramureşul istoric nu va avea mulţi reprezentanţi în Parlament. În legislatura ce se încheie, judeţul a avut nu mai puţin de patru senatori (printre care Liviu Marian Pop) şi opt deputaţi, dintre care conectaţi cu Maramureşul istoric au fost Nuţu Fonta, Gheorghe Şimon (singurul care-şi va continua mandatul, sperăm că într-un mod ceva mai vizibil!), Cornelia Negruţ şi Vasile Berci (ultimul, septuagenar PNL-ist din comuna Călineşti, a pierdut timpul în Cameră nu mai puţin de trei mandate!), dar nu putem afirma că acest lucru a fost foarte benefic pentru zonă... 
    
​    Un lucru este cert: cea mai slabă prezenţă la vot din ţară, cea înregistrată în Maramureş, are o cauză majoră: statistica oficială este neconformă cu realitatea. Mai precis, Maramureşul a avut, teoretic, 426 de mii de votanţi, ori Recensământul din 2011 a găsit doar 478 mii locuitori, cu tot cu minori! Apoi se ştie că maramureşenii domină în topul românilor aflaţi la muncă în străinătate, zeci de mii de locuitori fiind plecaţi din ţară... Concluzia? Prezenţa reală la vot în judeţ a fost una mult mai mare, dar acest lucru nici nu mai contează, atunci când vedem cine va reprezenta Maramureşul în forul legislativ până în anul 2020...
 
AUTOR: Teofil Ivanciuc
SURSA: Teofil Ivanciuc blog

Share