Unde-i noua Kerkoporta a Europei? Imprimare 906 Afişări
Scris de Horia Picu   
Marţi, 29 Decembrie 2015 20:43
Citesc în prezentarea filmului „Cucerirea Constantinopolului (Fetih 1453)”:
„După mulţi ani de asuprire din partea Imperiului Otoman care în 1453 i-a izgonit pe toţi locuitorii Constantinopolului, un sultan ambiţios în persoana lui Mehmed al II-lea va duce o campanie măreaţă pentru eliberarea Constantinopolului de sub robia otomanilor. Până să ajungă la porţile propriei cetăţi, sultanul Mehmed al II-lea va trebui să treacă peste multe pericole care îi vor ingreuna şi mai mult misiunea pe care a jurat să o ducă la bun sfârşit. Vestea campaniei sale împotriva imperiului a ajuns şi la urechiile lui Uluibatli Hasan care va încerca să împiedice oastea condusă de Mehmed şi să ajungă la Constantinopol prin orice mijloc posibil. Fetih 1453 este un film care evocă istoria secolului şi multele războaie purtate contra Imperiului Otoman.”
Noroc cu sursa în englezӑ de unde-i preluat textul, care spune:
„After the death of his father Murat II, Mehmet II ascends to the Ottoman throne. After braving internal and external enemies, he decides to complete what he was destined to do - conquer Constantinople.”
 
Adicӑ simplu şi la obiect: Mehmet al II-lea decide sӑ atace şi sӑ cucereascӑ oraşul-cetate Constantinopole. Ce a urmat, se ştie: mergem sӑ vizitӑm Istanbulul, dacӑ avem bani. Ceea ce e imposibil de înţeles este cum a dus Mehmet al II-lea (sau Mehmed, sau Mahomed – se pare cӑ oricare dintre variante e acceptatӑ)
„ o campanie măreaţă pentru eliberarea Constantinopolului de sub robia otomanilor.”
 
Pӑi Mehmet al II-lea ce era? Când a fost cucerit Constantinopolul, s-au bӑtut cumva turcii cu otomanii??? Penibil...
 
Filmul e fӑcut dupӑ fapte istorice reale. În 1453 s-a scris o paginӑ extrem de importantӑ a luptei dintre creştini şi musulmani. În primul sfert al veacului  XXI sunt îndeplinite toate condiţiile pentru o nouӑ „rundӑ” de confruntӑri. Scriitorul Stefan Zweig când descrie cucerirea Constantinopolului în „Orele astrale ale omenirii”, aratӑ  cӑ soarta cetӑţii creştine a fost pecetluitӑ de o poartӑ în zidul de apӑrare uitatӑ deschisӑ, loc pe unde s-au strecurat turcii.
 
Poarta cetӑţii Constantinopolelui  este şi azi prilej de controverse între istorici şi experţi militari, între amatorii de legende şi cei care le distrug cu orice preţ. Locul misterios de pӑtrundere în cetate se numea Kekaporta. Am auzit şi citit şi alte variante, cum ar fi Kerkoporta (în traducere: uşa din dos).
 
Ce mai conteazӑ acum, dupӑ mai bine de cinci secole, dacӑ poarta se numea într-un fel sau în altul, sau dacӑ-i legendӑ sau adevӑr istoric? Şi totuşi ceva conteazӑ: atunci creştinii s-au apӑrat cu îndârjire de Cuceritorul Mahomed al II-lea. Acum europenii au deschis mai multe Kekaporta...În secolul al XV-lea s-a deschis o singurӑ poartӑ în cetate. In secolul XXI s-au deschis mai multe. Nu se ştie cine a fӑcut-o, nu se ştie cine le poate închide şi când. Încӑ puţin şi vom şti dacӑ se mai pune problema uşilor trântite-n nas, cum foarte plastic se spune într-o expresie româneascӑ. 
 
Europenii au fӑcut-o în 2015 din milӑ creştinӑ şi cu aceeaşi inconştienţӑ ca la 1453! Sӑ vedem ce va urma...Sӑ vedem, sau ştim deja şi ne facem cӑ avem treburi mai importante de fӑcut?
 
 

Share