De ce dormi, Europa? Imprimare 775 Afişări
Scris de Horia Picu   
Duminică, 06 Septembrie 2015 08:11
Pentru cǎ nu ştim sǎ vedem ce se ȋntȃmplǎ, nu ne putem anticipa viitorul, care mie mi se pare cam ȋnchis la culoare, aproape negru. Cȃnd vorbesc de viitor şi culoarea sa din ce ȋn ce mai ȋntunecatǎ, mǎ gȃndesc la Europa creştinǎ şi la o ȋnsemnatǎ parte a ei, numitǎ Romȃnia. 
 
Musulmanii din cȃteva țǎri şi-au luat lumea ȋn cap şi au ales sǎ trǎiascǎ ȋn Europa. Sǎtui sǎ le tot cadǎ ȋn cap bombele cǎutǎtoare de arme de distrugere ȋn masǎ (cum s-a ȋntȃmplat ȋn zadar   ȋn Irak pe vremea lui Saddam), sau sǎ le fie ȋndepǎrtat capul de restul corpului, aceşti oameni au preferat sǎ lase tot pentru a trǎi ȋn linişte. Nu cred cǎ observația unui sfǎtuitor al preşedintelui Iohannis cǎ arabii care au plecat ȋn pribegie preferǎ neapǎrat nivelul de trai german are destulǎ acoperire ȋn realitate. Cei care au plecat de la casele lor spre lumea largǎ şi primitoare a Europei vor doar sǎ trǎiascǎ. Sǎ trǎiascǎ şi sǎ-şi creascǎ copiii ȋn siguranțǎ, fǎrǎ terorişti, fǎrǎ tancuri sau rafale de mitraliere trase pe lȃngǎ sau chiar ȋn casele lor...
 
Europa e atȃt de ȋngǎduitoare ȋncȃt ȋi primeşte acolo unde Romȃnia insistǎ sǎ intre de mai mulți ani, fǎrǎ a avea succes. Arabii refugiați au drumul deschis spre spațiul Schengen, iar romȃnilor ȋncǎ li se ȋnchide uşa-n nas...
Mǎ ȋngrijoreazǎ nişte declarații şi nişte fapte din ultimele zile. Un politician romȃn spunea cǎ migranții din gara budapestanǎ Keleti sunt ȋn special bǎrbați tineri şi care par a fi bine organizați...Un sirian stabilit de mulți ani ȋn Romȃnia mulțumea Germaniei pentru sprijinul pe care-l acordǎ refugiaților. În acelaşi timp, sirianul se ȋntreba de ce țǎrile arabe bogate şi liniştite, departe fiind de conflictele interminabile din Siria, Irak, Liban şi mai ştiu eu unde, țǎri ca Arabia Sauditǎ sau Kuweit şi ȋncǎ vreo cȃteva, nu fac nimic pentru frații lor aflați ȋn suferințǎ.
 
Nu fac nimic pentru cǎ Europa trebuie ȋnțesatǎ cu oameni de altǎ religie, printre care, cu siguranțǎ, vor fi şi cȃțiva amplasatori de bombe...Dar, sǎ nu ne temem! Încǎ...Pȃnǎ la explozii vor mai trece ceva ani. 
 
Nu ştiu dacǎ scenariul acesta e doar o ȋnchipuire, dar dacǎ mǎ gȃndesc la imaginile vǎzute pe sighetonline cu musulmanii din gara Keleti refuzȃnd apa şi mȃncarea creştine (???), pot sǎ cred cǎ un mare pericol ne aşteaptǎ, avȃnd ȋn vedere radicalismul celor care au venit ȋn vizitǎ pe termen lung prin Europa.
 
Parlamentarul de Gherla Radu Zlati spunea ȋntr-un articol cǎ Romȃnia ar putea sǎ selecteze refugiații, acceptȃndu-i doar pe cei creştini. 
 
Greu de crezut cǎ aşa ceva se va putea face! Dacǎ migranții refuzǎ apa şi mȃncarea oferite cu generozitate de statul maghiar pentru cǎ ar fi provenit de la Crucea Roşie, mira-m-aş ca vreo familie de arabi sǎ aibǎ curajul sǎ se declare creştinǎ! Nu se va ȋntȃmpla asta, pentru cǎ cei de-aceeaşi limbǎ cu ei le-ar veni de petrecanie ȋn cel mai scurt timp. A te declara creştin ȋntr-o țarǎ musulmanǎ e ceva extrem de periculos! Pericolul ar rǎmȃne la fel de mare şi dacǎ opțiunea religioasǎ s-ar face pe Batrȃnul Continent. Vecinii arabilor creştini, refugiati şi ei, dar musulmani, ar şti ce trebuie sǎ facǎ...
 
Imaginile pe care le vǎd pe la diferite televiziuni sunt grǎitoare: tineri europeni fȃcȃnd curǎțenie dupǎ „oaspeți”...Cȃnd va fi prea multǎ mizerie, orice ȋncercare de curǎțare a locurilor devenite de la o zi la alta zone de aruncat gunoaiele va fi o ȋncercare sortitǎ eşecului. 
Drama refugiaților cu intenții paşnice, rǎmaşi ȋn aceste zile fǎrǎ unii dintre membrii familiilor lor e, fǎrǎ discuție, sfȃşietoare. Oare cum se poate despǎrți „bobul de neghinǎ”, ca sǎ folosesc o ȋnțelepciune a unui popor nevoit sǎ rabde ȋngǎduința arogantǎ a mai marilor Europei?
 
Dacǎ tot am scris numele continentului nostru, ȋngǎduiți-mi sǎ pun locuitorilor europeni din tatǎ-n fiu nişte  ȋntrebǎri: cum de au plecat migranții de la casele lor ȋn aceste zile? De ce acum şi de ce ȋn masǎ?  
 
În piesa de teatru „De ce dormi, iubito?”, personajele sunt 
“angoasate de spectrul războiului, depersonalizate într-o viaţă socială lipsită de realizări, îşi caută refugiul în intimitatea căminului, care se dovedeşte a fi un infern în doi, conform adagiului “viaţa în comun este cea mai cumplită pedeapsă”.”
 
În curȃnd viața ȋn comun va fi ȋntr-adevǎr cea mai cumplitǎ pedeapsǎ. Iar titlul piesei se schimbǎ puțin, devenind o ȋntrebare retoricǎ:
 
De ce dormi, Europa? Nu vezi cǎ ți se pregǎteşte ceva?
 

Share