Care_i calea de urmat? Imprimare 2385 Afişări
Scris de Horia Picu   
Duminică, 03 August 2014 07:17
Am revăzut în această vară oraşul Carei. Ce diferenţă între orăşelul prea îndepărtat de locul central de unde se distribuie banii ţării ( în mod echitabil, desigur...) pe care-l vedeam pentru prima dată cu aproximativ cincisprezece ani în urmă şi mult schimbatul în bine oraş de azi!
 
Care_i problema? Se pot întreba pe bună dreptate cititorii unei publicaţii online de Maramureş. De ce să vorbim despre Carei, din judeţul Satu Mare şi nu despre oraşul **** din judeţul Maramureş? Pentru că şi oraşul **** şi cel Care_i demn de laudă în acest articol au, sau ar trebui să aibă, un important element comun: cheltuirea chibzuită şi eficientă în acelaşi timp a fondurilor dăruite de Europa, cu condiţia să existe proiecte demne de a fi finanţate. 
 
De nefolosirea banilor europeni din lipsă de proiecte nu suferă doar oraşul ****... Situaţia e la fel de critica(bilă) în cam toată ţara. Şi pentru că nu vreau să creadă cineva că scriu din imaginaţie, inserez aici o mică parte dintr-un articol apărut pe www.realitatea.net:
 
“Statul român este incapabil să atragă şi cheltuiască fondurile pe care Uniunea Europeană ne roagă să le luăm. Nu vorbim aici de incapacitatea firmelor private sau a antreprenorilor români, ci de incompetenţa instituţiilor de stat. În analiza execuţiei bugetare după primele 6 luni, Consiliul Fiscal vorbeşte de o "subperformanţă de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul".”
 
Un oraş aflat aproape de la graniţă a înţeles Care_i calea de urmat pentru dezvoltare folosind fondurile Europei. Am văzut acolo că există dorinţa de a face ceva pentru dezvoltarea localităţii, pentru atragerea turiştilor şi pentru buna petrecere a timpului liber al locuitorilor. Există fonduri europene accesibile pentru toate acestea…Fonduri există pentru toţi, dar unii ştiu ce au de făcut, alţii…
 
Oraşul Care_i bun de exemplu are un parc gata oricând să concureze cu orice grădină botanică din ţară. Tot acolo s-a refăcut un castel (tot din fonduri europene) la acelaşi nivel de “vizitabilitate” ca pe la alţii. Iarba în oraş e tunsă peste tot şi se munceşte zilnic pentru menţinerea acestei stări normale de lucru. N-am văzut aspiratoare uriaşe care să bâzâie ineficient pe trotuare ziua în amiaza mare. N-am văzut nici măturători din calea cărora trebuie să te fereşti în plină zi. Am văzut trotuare făcute din asfalt, nu din pavele care se degradează după prima iarnă care trece peste ele. Am văzut fântâni arteziene frumoase, care funcţionează cu apă aflată din belşug  pe-acolo. Belşug de apă e şi prin alte locuri, dar ce folos…
 
Un oraş care are ape termale valorificate în ştranduri pentru toate vârstele poate câştiga oricând competiţia cu un oraş, cum ar fi ****, care are doar tradiţii, dar are iarbă şi acolo unde n-ar trebui să fie, are borduri noi, gropi vechi, etc, etc.
 
Încă ceva Care_i doar pe la ei: în parcul despre care am scris deja, dar şi în afara lui, sunt cutii cu cărţi din care poate lua oricine, să le citească  şi apoi să le pună înapoi de unde le-a luat. 
 
Prin localitatea **** când vom putea vedea câte ceva Care_i folosit cu mult succes de alţii de la integrarea în UE ?...
 
Voltaire spunea: „Când e vorba de bani, toţi sunt de aceeaşi religie”. Poate, dar de religia nepăsării sau a neputinţei n-am auzit…
 

Share
Ultima actualizare Duminică, 03 August 2014 16:30