Nu există seară de la Dumnezeu să nu-mi audă urechile fel e fel de inepţii înregistrate, care se doresc a fi comentarii la video-ştirile televiziunilor. Sâmbătă, 14 decembrie a.c., am avut parte de una pe care am dorit să v-o spun şi dvs. Mă gândesc că v-aţi luat cu treburi dintre cele mai diverse prin casele dvs. sau aţi ieşit la o promenadă dus-întors pe strada pietonală şi poate n-aţi auzit ceva cu totul şi cu totul deosebit. 

 

Corpul neînsufleţit al lui Nelson Mandela a fost adus în  regiunea sa natală. Băştinaşii locului spun că e nedrept ca sicriul cu corpul defunctului fost preşedinte să rămână expus pe la ei atât de puţin timp. Ştirea citită (înregistrată, nu direct la tv!) continua cu o declaraţie a lui Desmond Tutu despre acest subiect.

Drept să vă spun, am uitat instantaneu, dintr-o dată şi imediat vorbele altui laureat al Premiului Nobel şi cunoscut activist antiapartheid. Se întâmplă ca din cauza unui şoc să uiţi,  să nu mai ştii unde te afli, sau ce ai de făcut în următoarele cinci minute. Dacă aţi fi fost în faţa televizoarelor, probabil aţi fi păţit la fel. Păi cum ar fi putut fi altfel, când o voce suavă ni-l prezintă pe Tutu ca lider al luptei „entai apartheid”? 

 

N-aţi înţeles? Până m-am dumirit ce va să însemne „entai” a durat o perioadă… De apartheid ştiam dar „entai”, s-avem pardon, nu auzisem până atunci…Apoi totul s-a clarificat. Mi-am adus aminte că limba noastră naţională nu mai e româna, ci romgleza. Dacă încerci o transcriere fonetică a cuvântului „anti”, poate ieşi monstruosul „entai”! Un cuvânt care poate spune tot despre o televiziune şi despre oamenii care sunt plătiţi pe bani grei ca să-şi facă treaba aşa cum trebuie. Un cuvânt pronunţat greşit…Dicţionarul online „McMillan” precizează foarte limpede că „anti” se pronunţă „ænti”. Să nu mai spun că se putea spune ‚anti-apartheid” şi era cel mai bine aşa.

 

Pe marginea subiectului pus astăzi în discuţie se pot ivi tot felul de întrebări: la video-ştirile date pe post, unul le scrie şi altul le citeşte? Unul le scrie bine iar cel care are responasbilitatea cititului le cam încurcă, are oscilaţii ( nu de tensiune) între limba română şi limba engleză? Nu mai poate face deosebire între ele? Poate şi cel care le scrie şi cea ( în seara asta o „(c)ea” ne-a adus noutatea absolută a cuvântului „entai”) care le citeşte  n-ar trebui să lucreze acolo unde lucrează acum. Pe şefii lor cine-i verifică ? Dar noi, telespectatorii, cât mai trebuie să suportăm asemenea nerozii?