Între mandate...(editorial de Teofil Ivanciuc) Imprimare 4641 Afişări
Scris de Teofil Ivanciuc   
Marţi, 14 Iunie 2016 13:54

Conducerea Sighetului a fost schimbată: Horia Scubli (PSD) a câştigat cu 5400 de voturi, urmat de Alexandru Oros (PNL, 3900 voturi), de Tudor Vlad (independent, 2100 voturi) etc. Sighetenii au taxat în acest mod atitudinea fostei administraţii. O altă explicaţie a rezultatelor ar fi faptul că Ovidiu Nemeş a câştigat primăria în 2012 din partea USL (PSD+PNL), obţinând 10700 de voturi din cele 16400 exprimate, în timp ce acum, primii doi candidaţi (PSD şi PNL) au scos, cumulat, 9300 din cele 13000 de voturi înregistrate. Mai trebuie ştiut că populaţia oraşului a scăzut de la 41200 locuitori în 2002, la 37600 oameni în 2011 (adică mai puţini decât în 1977!), numărul sighetenilor de azi fiind necunoscut, dar cert, mai mic decât în 2011.
Lăsând demografia politică la o parte, trebuie constatat că noul primar şi Consiliu Local au foarte mult de lucru, pentru că, rareori în vremuri de pace, oraşul a arătat atât de rău:
1. Infrastructura rutieră a municipiului este la pământ : doar 61 km de străzi sunt asfaltaţi din totalul de 176 km (în 2006 erau asfaltaţi 51 km). Cu viteza aceasta – 1 km pe an, asfaltul va ajunge pe toate străzile în 115 ani de acum înainte! Urgentare este unicul cuvânt care mai poate fi folosit…
2. În anii 2000 s-a amenajat unica centură de ocolire existentă în oraş: Podul Ronişorii – strada Dobăieş, însă în ultimii ani nu s-a mai făcut nimic pentru a scoate TIR-urile din zona centrală a oraşului. Aşadar, trebuie realizate centurile de pe lângă râurile Tisa (Cămara – Cearda), respectiv Iza (Cearda – Podul Ronişorii).
3. Dacă în 2011 Sighetul avea 14307 angajaţi, în 2014 în oraş mai erau înregistraţi doar 11241 salariaţi, adică s-au pierdut peste 3000 de locuri de muncă! Trebuie create noi joburi, uşurate condiţiile de trai (inclusiv prin remunicipalizarea serviciilor de distribuţie a apei şi de salubrizare) şi diminuate depopularea, deprofesionalizarea şi îmbătrânirea populaţiei urbei.
4. În anii 2000 s-au construit şi dat în folosinţă 338 de apartamente sociale şi ANL şi a început construirea blocurilor sociale de la Fucs, dar în ultimii 4 ani nu a fost terminată nici măcar o garsonieră, deşi sunt necesare peste 1000 de unităţi locative...
5. În ultimul mandat nu s-au amenajat nici măcar 1000 mp de noi spaţii verzi, în schimb au fost măcelăriţi zeci de arbori seculari la Grădina Morii, Spitalul Municipal, Biserica ucraineană, pe str. M. Eminescu, str. Avram Iancu etc. Transformarea oazei verzi de la Fântâna arteziană (care trebuie reconstruită) într-un deşert asfaltat este emblematică… Ar fi ideal să se răscumpere de la Ocolul Silvic Sighet şi să se reabiliteze Parcul Dendrologic şi, dacă nu este prea mult, să se amenajeze o piscină publică pe părăginitul teren de sport CIL 2...
6. Sighetul nu are nici măcar 100 m trasee adevărate de biciclete... Trebuie construite urgent trasee pentru navetişti pe tronsoanele intens practicate şi periculoase : Big – Vadu Izei, respectiv Cuza Vodă – Cearda, iar pentru amatorii de plimbări, să fie amenajate alte trasee de-a lungul Izei (circuitul podul Abator – podul Vad ar fi ideal).
7. În ultimii ani şantierul şcolii din cartierul Bogdan Vodă a fost abandonat, iar CSS a ajuns pe drumuri. Se impune reorganizarea unor instituţii şcolare, găsirea unei locaţii pentru CSS şi trebuie sprijinit noul club sportiv CIL.
8. Turismul, deşi ar putea fi un factor de revitalizare a vieţii economice sighetene, nu este. Nu există indicatoare turistice explicite spre cele patru autogări, vama cu Ucraina (trebuie scris « UA » sau « Solotvino », nu « Punct de trecere a frontierei »), spre Piaţa de Alimente sau Târgul de animale (atracţii de prim plan pentru străini). Situat fericit între două obiective turistice de prim rang, Cimitirul Vesel din Săpânţa şi Mănăstirea Bârsana, Sighetul are Memorialul, unul din primele 10 cele mai vizitate muzee din România. Cei 80 de mii de turişti care-i trec anual pragul se luptă să-l găsească (făcând slalom pe sensurile unice şi în caz că au ratat indicatoarele) şi mai ales să găsească un loc de parcare (atât n-a fost în stare municipalitatea să facă, dar traficul s-a triplat între timp). Nu e de mirare că puţini turişti rămân să viziteze centrul sau celelalte muzee, să mănânce sau să doarmă în oraş, ei trecând prin urbe ca prin brânză. De ce nu se încearcă atragerea lor în Sighet, de ce nu există un bilet unic de vizitare a muzeelor locale şi de ce municipiul nu câştigă bani având un asemenea flux turistic ? Primăria trebuie să vină cu soluţii. 
9. Multe din clădirile emblematice ale oraşului se ruinează: hotelul « Coroana », Palatul Cultural, Sala « Studio », fostele cinematografe, fosta Policlinică Stomatologică, Policlinica Veche, Poşta Nouă etc. Administratorii acestora trebuie obligaţi să le reabiliteze, iar dacă nu, să fie amendaţi drastic.
10. Ruşinos şi greu de imaginat, ziua de naştere a Sighetului (14 mai) nu este deloc sărbătorită oficial, ceea ce poate ar trebui schimbat. În loc de zece festivaluri, primăria să organizeze trei sau patru, dar de impact şi nivel internaţional. Din banii alocaţi culturii o parte să se îndrepte spre proiectele scriitorilor şi artiştilor sigheteni independenţi şi neafiliaţi.
Ar mai fi multe de spus: trebuie accesate toate fondurile europene la care municipiul are dreptul şi trebuie terminat cu angajările de fini, prieteni şi nepoţi incompetenţi (să nu se repete greşelile administraţiilor anterioare). Cei merituoşi, nu „secretarele”, trebuie să ocupe posturile publice, iar concursurile pe post cu „dedicaţie” (cererea ca şeful poliţiei locale musai să aibă masterat, va rămâne în istorie) să fie uitate.
Toată lumea este conştientă că sunt multe lucruri de făcut. Responsabilitate, spor la treabă şi cât mai multe rezultate noului primar şi Consiliului Local !
 
AUTOR: Teofil Ivanciuc
SURSA: Facebook.com

Share