logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


STIRI
Despre imnul național al Israelului și melodiile populare românești ce l-ar fi inspirat P a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 13 Ianuarie 2022 19:37

Şi totuşi de ce Imnul Statului Israel ar fi inspirat dintr-o melodie populară românească ? De ce nu ar fi rugăciunea sefardă Halel sursa muzicii ? Ori cântecele din Țara Bascilor ? De ce un cântec din România ? Doar pentru că compozitorul era din Ungheni, Basarabia ? Se spune că compozitorul ar fi auzit cântecul în copilărie, deci poate era religios și frecventa o sinagogă sefardă.

Dar nu putem știi cu adevărat. Cert este că sună puțin și românește și italiană și bască, puțin ucraineană, puțin suedeză şi puțin poloneză (Pod Crăcăoani Neamț ? Nu. Adică Pod Krakovem Polonia), Să fi bătut mingea cu copiii ? Dacă era violent (adică dacă bătea mingea) mai ieșea compozitor din el ?

Ce nu e clar ?

Iar Chitila, care e o localitate prăfuită (sau a fost cândva mai prăfuită), ce poate avea în comun cu antroponimul lui Haskel Hitler ? De mirare, nu ?

Citeşte mai mult...
 
Tânăra fată sofisticată: Nancy Clara Cunard P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 13 Ianuarie 2022 19:34

Nancy Clara Cunard nu era numai o persoană exotică, ci şi un om de o calitate morală şi umană deosebită. Preocupată de literatură, devine editoare de poezie. Ori poezia nu se caută, adică nu se vinde. Editorii se feresc de poezie ca şi cum ar fi tămâie. Totuşi, cu adevărat sofisticata Nancy Clara publica, dar nu în scop materialistic (nici nu avea sens), ci pentru că era o mecenată în literatură. Se afişează cu persoane de culoare într-un moment când Klanul Ku-Ku dicta în SUA (era democraţie, dar pentru Klanul Ku-Ku, ceea ce e a rămas toujours valabil pe acel petec de pământ unde erau cândva şi bizonii rumegători, dar tare tropăitori şi indienii care-și fumau pipele păcii. Se pare că sensul obscen din franceză s-a dus peste ocean când a fost vorba de eforturile Dlui. N. Titulescu pebtru pace. În plus, americanii sunt macho: greu să iasă vreo Angelă în față la ei, ceea ce ar fi valabil și pentru noi. Dar până la urmă trebuie spartă gheaţa cum s-ar spune, adică odată şi odată tot trebuie să se întâmplre). Deci era manifest anti-rasistă şi foarte emancipată. Un om exotic de nemaiîntâlnit.

Vom reveni poate şi cu alte precizări interesante.

Citeşte mai mult...
 
Despre imnul național al Israelului și melodiile populare românești ce l-ar fi inspirat P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 13 Ianuarie 2022 19:31

Textul imnului statului Israel este din versurile autorului galițian Naftali Herz Imber. Imnul e denumit Hatikva (Speranţa). Dar că melodia imnului ar fi de sorginte românească să mai mire oare pe cineva ?

Totuși, melodia aduce cu multe cântece europene: inclusiv cu tema principală a poemului simfonic Vltava (Die Moldau) a compozitorului ceh Bedřich Smetana. Aceasta nu face decât să confirme originea daco-română (valahii moravi).

Seamănă și cu tema muzicală a dansului <la Mantovana>, cu cântarea franceză <Ah, Prends Mon Ame>, cu cântece din Ţara Bascilor, cu cântecul ucrainean Katerina Kuceareva şi cu un cântec nordic, suedez: <Ack, Värmeland>, cu rugăciunea sefardă <Halel>, cu un cântec polonez <Pod Krakovem>, etc. Dar tema Vltavei e cea mai flagrantă (fiind cunoscută tare).

Citeşte mai mult...
 
Despre imnul național al Israelului și melodiile populare românești ce l-ar fi inspirat PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 13 Ianuarie 2022 19:25

Textul imnului statului Israel este din versurile autorului galițian Naftali Herz Imber. Imnul e denumit Hatikva (Speranţa). Dar că melodia imnului e de sorginte românească să mai mire oare pe cineva ? Melodia a fost cântată prima dată la un congres sionist din anul 1881 ținut la Focşani. Compozitorul Samuel Cohen era din Ungheni, Basarabia, stabilit în Israel. Dânsul cunoștea melodia din copilărie şi deşi aduce cu multe melodii populare, pare a fi asemănătoare <Cântecului de mai> cules de muzicologul Timotei Popovici, dar şi altor melodii (dar doar parţial pentru altele): a unui cântec moldovenesc <Hăis Cea> ori <Cucuruz cu fruntea sus> cules în Ardeal de G. Șorban.

Melodia a fost reconstituită pe note la Rişon LeŢion, care pare a fi o așezare întemeiată de colonişti originari din România (dar incert totuşi). Aceasta pentru că primul val de coloniști din România în Israel în 1882 au întemeiat cu liderul lor Moșe David Iancovici așezările Roș Pina și Zihron Iacov. Iar Roș LeȚion pare a fi o sinteză a vechilor denumiri date așezărilor lui Iancovici.

Ultima actualizare Joi, 13 Ianuarie 2022 19:31
Citeşte mai mult...
 
Un maramureșean s-a răsturnat cu autoturismul în care transporta peste 12.000 pachete cu țigări PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Joi, 13 Ianuarie 2022 19:20

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Valea Vișeului au intervenit în cadrul unei acțiuni pe linia combaterii contrabandei cu țigări și au acordat primul ajutor unui maramureșean care s-a răsturnat cu mașina plină cu țigări, pe dealul Hera din judeţul Maramureş. Șoferul, care a fost transportat la spital şi a cărui stare de sănătate este bună, este cercetat pentru contrabandă, iar în continuare se desfășoară cercetări sub directa supraveghere a unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus.

Citeşte mai mult...
 
Tânăra fată sofisticată: Nancy Clara Cunard PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 11 Ianuarie 2022 20:29

Dacă portretul Principesei X (de fapt bustul) a oripilat opinia publică franceză, ne întrebăm desigur de ce tânăra fată sofisticată e atât de bine cotată. Poate pentru că e lucrare singulară, fără replici ?

Lucrarea o reprezintă pe Nancy Clara Cunard, britanică, moştenitoarea liniei maritine Cunard, preocupată de antifascism şi îndeosebi de antirasism. Era o excentrică de tip comunist-anarhist, preocupată de literatură, editoare anarhistă, atât de sofisticată că Dl. Constantin Brâncuşi se inspiră din Sfânta Scriptură pentru bustul Dânsei, anume din 1 Samuel 5:9-6:12. Căci ne întrebăm ce este reprezentat drept coafură a tinerei ? Această sculptură nu a jignit deloc, precum <Principesa X>. De ce oare ? Nu știm...

Citeşte mai mult...
 
Cine i-a salvat pe evreii din România (ce mai rămăsese din ea) în WWII ? P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 11 Ianuarie 2022 20:25

Pentru a răspunde la această întrebare simplă apelăm iar la memorialistică. După studiul sumar al memorialisticii mai adăugăm un nume: rabin şef Alexandru Şafran, originar din Bacău. Dânsul nu declară în memorii faptul că a salvat 95% dintre evreii din România (precum dl. Wilhelm Filderman), nici nu-şi intitulează memoriile: "Eu i-am salvat pe evreii din România" (precum Radu Lecca). După instaurarea regimului roşu a trebuit să emigreze, totuşi înainte a apelat la prelaţi şi la regina-mamă să împiedice deportările. S-a dus în Elveţia, la Geneva ca Mare Rabin. Domnia Sa însuşi e salvator de evrei: surorile Domniei Sale urmau să fie recuperate de trupele române şi trebuiau aduse în România: Mayer Pechthalf din Murafa şi Elka Birbraier din Verkovka. Generalul Vasiliu nu-şi amintea să se fi aprobat repatrierea la 07.02.1944 (Matatias Carp- Cartea Neagră III, Soc. Dacia Traiană, Bucureşti, 1947, pag. 460, pe dacoromanica.ro). Chestiuni de memorie. Dacă nu au fost salvate, măcar a existat intenţia.

Citeşte mai mult...
 
Cine i-a salvat pe evreii din România (ce mai rămăsese din ea) în WWII ? PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 11 Ianuarie 2022 20:22

Pentru a răspunde la această întrebare simplă apelăm la memorialistică. După studiul sumar al memorialisticii avem următoarele ipoteze: Wilhelm Filderman, Radu Lecca, un alt om al  lui Dumnezeu sau Domnul Dumnezeu însuşi. Wlihelm Filderman a fost deportat în Transnistria, deci se pare că nu Dânsul. Deşi consuma atâta hârtie pentru memorii, încât membrii Guvernului ar fi putut trăi din reciclarea de hârtie. De ce a fost deportat ? Pentru atitudine neecologică: consum mare de hârtie.

            Radu Lecca răspundea de evrei, fiind Director Ministerial împuternicit. Dar la Berlin, trimis la tratative, el nu a fost tratat conform rangului său. Poate avea prietenie cu Hauptsturmfuhrer-ul SS Gustav Richter şi astfel a evitat el deportarea evreilor. Dar era om al lui Dumnezeu ? Se pare că nu. Se comporta ca un negustor, avid de bani care făcea multiple calcule. Să fi avut sânge evreiesc ? Credem că nu, doar sânge negustoresc. Deci pare-se că nici Radu Lecca.

Citeşte mai mult...
 
Despre încercarea d-lui Lövith Egon de a obţine bani de la un industriaş numit Adler PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 10 Ianuarie 2022 19:22

Tot din amintirile domnului Lövith (sau Löwith) Egon de pe site-ul memorialistic centropa.org aflăm că în urma deteriorării condiţiilor rasiale şi în Ungaria, un grup de artişti evrei înfiinţează la Budapesta o şcoală pentru care caută elevi inclusiv în Transilvania, dar neputând oferi burse de studiu. Celor care recrutau elevi potenţiali li se spune că Egon este un pictor talentat. După ce au văzut lucrările, s-a pus problema transportului şi şcolarităţii. I s-a spus să rezolve el însuşi pentru primul an, apoi lucrurile se vor rezolva ulterior. Drept urmare, se adresează unui proprietar evreu, domnul Adler, care avea investiţii în tancuri (rezervoare) de carburanţi (probabil nu de petrol brut, ci de motorină şi benzină). Dânsul (domnul Adler) îi cere să vină cu lucrări la Dânsul.

Citeşte mai mult...
 
Despre dl. Jacques Ancel, membru corespondent al Academiei Române PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 10 Ianuarie 2022 19:18

Pe site-ul dacoromanica.ro există o lucrare scrisă de Jacques Ancel- "Les Frontiéres Roumaines-Gèographie Politique", Bucarest, 1934, cu un număr de 42 de pagini care ne limitează frontierele la Tisa (deşi vinurile bune de Tokaj sunt imediat dincolo de Tisa) şi respectiv pe Nistru (deşi sunt românofoni mult dincolo de Nistru). Autorul scrie cum pe malul stâng al Nistrului, URSS a conservat urmele hatmanatului lui Gh. Duca, "une <Republique Moldave>, oú un million de roumains sont pressés par deux millions et demie Ukrainiens, c'est-á-dire des Ruthènes", ceea ce confirmă cele afirmate de către noi. Dânsul menţionează şi localităţile din sudul Basarabiei create prin colonizare recentă de către Ţarul Alexandru I "(numite după victoriile sale din 1812-1814): Berezina, Culm, Lepzig, Ferşampenuaz, Arciz, Brieni, Paris (un mic Paris în mijlocul stepelor basarabene): ele sunt populate de germani catolici şi de către bulgari".

Ultima actualizare Luni, 10 Ianuarie 2022 19:20
Citeşte mai mult...
 
Istoria, o unealtă la îndemâna jurnaliștilor de tip rating? PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Duminică, 09 Ianuarie 2022 19:35

Vlad Țepeș Drăculea rămâne un subiect care atrage imediat atenția. Dacă lângă acest brand uriaș adăugăm și imaginea Vaticanului, avem rețeta  sigură a unui articol de mare interes. Nu mereu de calitate.

De curând am dat un interviu despre  manuscrisul adus acum câțiva ani de la Roma. Este vorba despre lucarea lui Nicolo de Modrussa, de Bello Gothorum. Autorul l-a întâlnit pe Vlad Țepes în timpul captivității  voievodului român în Ungaria.

Citeşte mai mult...
 
Despre Löwith Marc-Egon 1923-2009: sculptor şi pictor român (maghiar)-mexican de religie mozaică P a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 07 Ianuarie 2022 15:13

Totuşi, căutând originea antroponimului, credem că în ciuda apropierii fonetice flagrante între Löwith şi numele tribal Levi, avem de-a face cu descendenţi de goţi din Siria, acei pomeniţi sub Împăratul Filip Arabu. Spunem aceasta pentru că fonetic se pronunţă leovit şi se regăseşte ca antroponim german al unui candidat la premiul Nobel pentru literatură: Löwith Karl (09.01.1897, Münich, Germany-26.05.1973, Heidelberg, Germany). Dânsul este propus succesiv în anii 1963, 1964 şi în 1967 (fără să câştige importanta distincţie). Şi în interviul său, dl. Lövith Egon arată că cei din partea mamei (linia lituaniană) aveau aparenţă nordică: înalţi, subţiri, blonzi, cu ochi albaştrii. Dar din fotografii şi tatăl său, Max arată extrem de deschis la ten şi tare prezentabil şi posibil cu ochi deschişi la culoare, probabil cu părul şaten. Poartă vestă, cravată, cămaşă albă, având o ţinută distinsă. Îl are aproape pe micul Egon, care se sprijină de tatăl său. Iar mama Domniei Sale ne apare fină şi delicată.

                Ca oiconim, avem în Republica Moldova, localitatea Leova (goţi mici ?). Nu mai insistăm pe apropierea fonetică între Măneciu şi Münich, poate accidentală. Sigur, există Lvov în Ucraina. Ca nume de conducător got îl regăsim poate sub forma Leovigild (rege vizigot al Spaniei, 568-586). Şi domnul Egon avea o constituţie robustă. 

Ultima actualizare Vineri, 07 Ianuarie 2022 15:15
Citeşte mai mult...
 
Despre Löwith Marc-Egon 1923-2009: sculptor şi pictor român (maghiar)-mexican de religie mozaică P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 07 Ianuarie 2022 15:11

Sculptorul şi pictorul Löwith Marc-Egon (1923-2009), cunoscut şi drept Lövith Egon a avut o carieră didactică şi artistică frumoasă. Deşi considerat ca evreu maghiar, de fapt ascendenţa Domniei Sale este extrem de cosmopolită. Mama sa se naşte într-o familie de evrei de origine lituaniană, al cărui cap de familie lucra silvicultură pentru un baron, proprietar funciar şi silvic. Tatăl său este făcut prizonier în timpul primului război mondial (cade în captivitate austro-ungară) şi ajunge să lucreze în pădure pentru baronul menţionat. De profesie ceasornicar şcolit în Elveţia şi originar din Simferopol, peninsula Crimeea, el revine din Elveţia pentru a fi înrolat în armata rusă. Astfel ajunge el în dulcele prizonierat în care o cunoaşte pe superba şi delicata fiică a silvicultorului baronului. Cu ajutorul socrilor, deschide un atelier de reparaţii în Cluj, dar după devastarea acestui atelier de bande legionare în anii 1920 decide să emigreze în Mexic, urmând a-şi aduce şi soţia, precum şi primul născut.

Citeşte mai mult...
 
Despre Löwith Marc-Egon 1923-2009: sculptor şi pictor româno (maghiară)-mexican de religie mozaică PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 07 Ianuarie 2022 15:07

Sculptorul şi pictorul Löwith Marc-Egon (1923-2009) a copilărit în Mexic între 1926-1936, învăţând acolo spaniola fluent posibil. Evident, presupunem că revenit la Cluj a devenit fluent şi în limba română. Deşi un  artist important, devenit cadru didactic 1950-1984 la IAP Cluj după studiile de-acolo dintre 1948-1953 cu Romul Ladea şi Ion Irimescu, internetul în limba română nu are informaţii despre artist. Casele de licitaţii ofereau câteva lucrări ale artistului (majoritatea deja vândute. În general pictură sau acuarelă). Alte informaţii sunt sumare.

Despre Löwith Marc-Egon ca sculptor aflăm din lucrarea Vlasiu Ioana (coordonator)- "Dicţionarul sculptorilor din România, Secolele XIX-XX, Vol. II, Literele H-Z", Academia Română, Institutul de Istoria Artei "George Oprescu", Ed. Academiei Române, Buc. 1012, pag. 99-100 următoarele: "Sculpturile în piatră şi bronz ale lui LM-E  sunt purtătoare ale unui mesaj dramatic, potenţat prin prelucrarea expresivă a figurii umane, văzută în ipostaze eroice sau meditative, cu o bună cunoaştere a posibilităţilor diverselor materiale, cum ar fi nervurile pietrei, de multe ori la dimensiuni miniaturale), puse în operă pentru o receptare adecvată. 

Citeşte mai mult...
 
S-a finalizat intervenția în comuna Remeți din județul Maramureș PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Vineri, 07 Ianuarie 2022 15:00

Echipe mixte de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș, Serviciul Voluntari pentru Situații de Urgență Remeți și Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență au finalizat cu succes intervenția din localitatea Teceu Mic.

Ce s-a întâmplat?

Din cauza nivelului ridicat al râului Tisa, apa acumulată în spatele digului (în incinta apărată) nu se mai scurgea în mod natural în cursul de apă.

Citeşte mai mult...
 
Continuă înscrierile pentru cursuri gratuite adresate angajaților PDF Imprimare Email
Scris de Asociatia Consensual   
Vineri, 07 Ianuarie 2022 14:53

În Sighetu-Marmației continuă înscrierile adresate persoanelor angajate, pentru cursuri de formare profesională GRATUITE în diverse domenii. Singurele condiții sunt ca persoanele interesate să aibă vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani, să aibă domiciliul în județul Maramureș, Bistrița-Năsăud sau Satu Mare și să poată face dovada angajării lor printr-o adeverință de la locul de muncă. Până în prezent pe zona Maramureșului Istoric au fost derulate 2 cursuri, unul de Inspector în domeniul Sănătății și Securității în Muncă și unul de Manager de Proiect. O grupă de bucătari este deja pregătită și așteaptă să înceapă și ei cursul, iar cei interesați pot alege din lista de mai jos a cursurilor disponibile:

Ultima actualizare Vineri, 07 Ianuarie 2022 16:05
Citeşte mai mult...
 
Despre colonia artistică transilvăneană de la Cervara di Roma P a I-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 06 Ianuarie 2022 14:34

Cervara di Roma este un sat din Lazio, unde în jurul artistului ardelean deţinător al unei vile (Robert Wellman) se reunesc periodic mai mulţi artişti transilvăneni, între care şi sasul de origine rârâită după tată (sas după mamă), pictorul Arthur Coulin din anul 1900, apoi în 1908. Vila era numită Vila Maddalena di Cervara Şi era construită în zona munţilor Sabini într-un peisaj prea puţin perturbat de către om de o rară frumuseţe. Acolo, Coulin călătoreşte cu ajutorul unei burse oferite de către stat prima dată (în 1900). Wellman îi găzduieşte cu generozitate, oferindu-le condiţii benefice creaţiei (ăn special pictorilor).

Arthur Coulin era fiul lui Nicolas Coulin şi al Rosei Carolina Mathias din Sibiu. La lecţiile de desen ale Dlui. Carl Dörschlag a fost coleg cu Robert Wellman, Friedrich Schullerus, Octavian Smigelschi.

Pictorul Arthur Coulin a avut şi proiecte de mobilier modern, editare de reviste culturale, sistematizare urbană, grafică de carte.

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior11121314151617181920UrmătorSfârşit »

Page 11 of 1071

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact