În pofida fatului că la Sighetu Marmaţiei, printr-o hotărâre de Consiliu Local, s-a interzis comercializarea produselor etnobotanice, în realitate acestea intră în posesia celor dornici de senzaţii tari pe alte căi. Printre consumatori se numără mulţi minori. Consumul se realizează prin cluburi, discoteci, parcuri.

Numărul celor care ajung în stare gravă la Secţia de pediatrie şi Unitatea de Primire Urgenţe de la Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei, în urma consumului de produse etnobotanice ori alte substanţe interzise, este în creştere. Medicii sunt nevoiţi să le acorde asistenţă de specialitate unor tineri care ajung în situaţii ca  viaţa să le fie pusă în pericol.
''Am o fetiţă de 17 ani. Este elevă la un prestigios liceu din Sighet. De o perioadă de timp am observat o schimbare de comportament. La început am crezut că este vorba de ceva tipic varstei. Cu puţin timp în urmă a venit tarziu acasă şi i s-a făcut rău. Avea febră şi a început să vomite. Mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. In cele din urmă a recunoscut că a consumat etnobotanice. Nu-mi vene să cred ce auzeam, dar starea ei mi-a alungat orice urmă de îndoială. Nu a fost nevoie să o duc la spital'', mărturiseşte sigheteanca Elena B.

Noi cercetari realizate asupra ADHD-ului (tulburarea de deficit atentional si hiperactivitate) arata ca aceasta tulburare este supra-diagnosticata in ultimii ani. Se pare ca psihologii si psihiatrii tind sa puna mai des acest diagnostic, bazandu-se numai pe cateva manifestari comportamentale, fara a urmari criteriile de diagnostic stabilite la nivel international.

Baietii sunt mai des diagnosticati cu ADHD, decat fetele fiindca prezinta mai frecvent criterii precum: agitatie comportamentala, lipsa concentratiei intr-o sarcina data si impulsivitate. Consecintele acestui val de diagnosticari gresite duce la costuri ridicate atat pentru familiile copiilor, cat si pentru stat. De exemplu, in Germania, in perioada 1989- 2001, numarul copiilor diagnosticati cu ADHD a crescut cu 381%.