logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
Aprilie 2021
L M M J V S D
29 30 31 1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 1 2
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
Posibile rămăşiţe ale elementelor lexicale traco-geto-dace? Partea a III-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 14 Aprilie 2021 16:45

În esenţă, plecăm de la ipoteza comutativităţii dintre antroponime, nume de zeităţi şi denumiri toponimice, căci aşa cum scrie I.I. Russu în paragraful de limbă, cităm: <numele proprii de persoane, triburi, zeităţi, localităţi şi elemente geografice… cunoscute… constituie, în schimb, un material lingvistic valoros prin faptul că initial, toate numele proprii erau elemente lexicale, cuvinte din limba curentă, vie, deci ele înşile fragmente de limbă> (Op. citată, pag. 261), conchidem că avem de fapt rămăşiţele elementelor lexicale din graiurile antice, cu acelaşi sens ca şi cel antic... şi nu neapărat descendenţi din personajele din vechime, ceea ce ar fi o imposibilitate majoră.

O să ne referim acum la elemente lexicale de sorginte predominant tracică, iar pentru acest obiectiv ne vom servi de elementele lexicale explicitate de trei savanţi bulgari: Duridanov, Dečev, Gheorghiev.

Citeşte mai mult...
 
linux
Posibile rămăşiţe ale elementelor lexicale ce au stat la baza unor antroponime traco-geto-dace (...incerte, totuşi)? Partea a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 14 Aprilie 2021 16:38

În esenţă, plecăm de la ipoteza comutativităţii dintre antroponime, nume de zeităţi şi denumiri toponimice, căci aşa cum scrie I.I. Russu în paragraful de limbă, cităm: <numele proprii de persoane, triburi, zeităţi, localităţi şi elemente geografice… cunoscute… constituie, în schimb, un material lingvistic valoros prin faptul că initial, toate numele proprii erau elemente lexicale, cuvinte din limba curentă, vie, deci ele înşile fragmente de limbă> (Op. citată, pag. 261), conchidem că avem de fapt rămăşiţele elementelor lexicale din graiurile antice, cu acelaşi sens ca şi cel antic... şi nu neapărat descendenţi din personajele din vechime, ceea ce ar fi o imposibilitate majoră.

Există o localitate în Mehedinţi, Scorila, a cărei legătură cu Scorylo, conducătorul dacilor la Frontinus (Stratagemele, I, 10, 4, FHDr I, pag. 431) ne apare destul de neclară...

Ori Zurobara (45°40'; 45°40') cu Giura ori Jirov Mehedinţi ? Ori Netindava (52°45'; 45°30') cu Nadanova Mehedinţi.... Ori Arcinna (49°; 44°45') poate cu Argineşti Mehedinţi...Incerte, toate...

Citeşte mai mult...
 
linux
Navigatorii şi negustori antici pe apele Mării Negre Partea a III-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 13 Aprilie 2021 07:53

Strabon (FHDr I, pag. 233): <Noi socotim pe sciţi drept oameni cu viaţa cea mai simplă şi cei mai fără vicleşug, cu mult mai puţin pretenţioşi decât noi şi de o mai mare cumpătare. Cu toate acestea, felul nostru de viaţă s-a răspândit aproape la toţi, corupând noravurile şi introducând la sciţi viaţa foarte îmbelşugată..., izvorul tuturor răutăţilor, prin care ei urmăreau să-şi mulţumească nenumăratele lor pofte. Vicleniile acestea au pătruns în mare parte şi la barbari, printre alţii, la nomazi. Încumentându-se a porni pe mare, ei s-au corupt, au prădat şi au ucis pe străini. După ce au ajuns în legătură cu tot soiul de oameni, au împrumutat de la aceştia luxul şi obiceiurile negustoreşti. Măcar că acestea par să ajute la îmblânzirea deprinderilor, de fapt le strică şi înlocuiesc simplitatea –despre care tocmai am vorbit- cu vicleşugul>.

Tot Strabon scrie (Geografia, VII, 3, 9, C.302, FHDr I, pag. 235-237): <În cartea a IV-a -Europa- a istorisirii sale, după ce străbate acest continent până la sciţi, spune -la sfârşit-, că felul de viaţă al celorlalţi sciţi se deosebeşte de al sarmaţilor. Căci pe când unii sunt atât de cruzi încât mănâncă oameni, ceilalţi se abţin şi de la animale... Spune că sunt unii sciţi nomazi ce se hrănesc cu lapte de iapă, deosebindu-se de toţi ceilalţi prin spiritul lor de dreptate... Ephoros...: deoarece ei au o viaţă simplă şi nu caută câştigurile, au legi bune şi proprietatea la ei este în devălmăşie, chiar şi soţiile, copiii şi toate rudele le au tot în comun (C. 303). Iar cei din afară nu se războiesc cu ei, căci nu-i pot birui, fiindcă nimic nu i-ar îndemna să primească robia... Anecharsis, numit înţelept de Ephoros, ar fi născocit foalele de aţăţat focul, ancora dublă şi roata olarului... dintre nomazi, cei ce locuiesc la mare depărtare de restul oamenilor se hrănesc cu lapte, sunt nevoiaşi şi foarte drepţi; şi că aceasta nu e o născocire a lui Homer>. 

Citeşte mai mult...
 
linux
Navigatorii şi negustori antici pe apele Mării Negre Partea a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 12 Aprilie 2021 08:19

Am văzut în prima parte a articolului, cum încărcătura unui negustor cartaginez a fost preluată de Histrieni la un preţ convenabil.

Demostene, în discursul împotriva lui Leptines (DîL 466, 31; FHDr I, pag 115) scrie: <Ştiţi, fără îndoială, că noi folosim grâu importat mai mult decât toţi oamenii. Cantitatea de grâu adusă din Pont este mai mare decât tot ceea ce ne vine din celelalte porturi comerciale... Lucrurile se petrec astfel nu numai pentru că acest ţinut produce cea mai mare cantitate de grâu, dar şi pentru că Leucon, domnitorul de acolo, a iertat de impozit pe cei ce transportă grâu la Atena şi a poruncit ca oamenii ce plutesc spre voi să-şi încarce primii corăbiile. Căci -în schimbul scutirii de contribuţii pe care i-aţi dat-o lui şi copiilor săi, el v-a dat şi vouă tuturor privilegiul acesta>. Demostene arată că grecii trimiteau amfore cu vinuri de Cos, din Tasos ori din Mende... Ca să bem, să ne îmbătăm şi să râdem ca proştii, nu ? Ce comercianţi de treabă.

Am văzut în articolul "Despre difuzia creştinismului în Dacia şi Scythia Minor Partea a IV-a", că la Sucidava /Celei erau ateliere de olărit care produceau amfore şi opaiţe de lut. Deducem de aici că limitele Dakiei Parapotamia din secolele al V-lea- al VI-lea, cuprindea şi zona viticolă de la Drăgăneşti- Slatina ?... pare a fi fost vin liturgic, căci amforele aveau marcate momograme creştine cu vopsea roşie... Ai noştrii erau tare cucernici, nu-i aşa ?  Avarii şi slavii au dat năvala la degustat spre anul 600, căci se dusese buhul... Şi comerţul a cedat, căci amforele sunt fragile...

Citeşte mai mult...
 
linux
Posibile rămăşiţe de nume proprii traco-geto-dace (...incerte, totuşi)?

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Sâmbătă, 10 Aprilie 2021 07:56

În secţiunea despre limba geto-dacilor întocmit de savantul I.I. Russu, cuprins în D, etc.-IR I, Ed. Acdemiei R.P.R., Buc., 1960, pag. 262- (probabil) pag. 267, apare scris, cităm: <Din limba daco-geţilor se păstrează până azi, în Dacia, numai numele unor râuri (dar niciun nume de localitate ori perrsoană… Acestea sunt numele cursurilor principale de ape din teritoriul fostei provincii romane Dacia,… al cărui vocalism însă arată că ele au trecut la noi prin intermediul slav, vocala a fiind schimbată în o (fenomen care ar fi contrar foneticii istorice a  limbii române)>.

 Nu putem contrazice părerea eminentului savant; totuşi speculăm asupra unor posibile coincidenţe (nimic n-ar fi întâmplător, ori parafrazându-l pe Jonathan Safran Foer: <Totul e iluminat>…

 În esenţă, plecăm de la ipoteza comutativităţii dintre antroponime, nume de zeităţi şi denumiri toponimice, căci aşa cum scrie I.I. Russu în paragraful de limbă, cităm: <numele proprii de persoane, triburi, zeităţi, localităţi şi elemente geografice… cunoscute… constituie, în schimb, un material lingvistic valoros prin faptul că initial, toate numele proprii erau elemente lexicale, cuvinte din limba curentă, vie, deci ele înşile fragmente de limbă> (Op. citată, pag. 261).

Citeşte mai mult...
 
linux
O comunitate sătească tracă care forma un trib numit Ebreis – Partea a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 09 Aprilie 2021 13:09

Verificând eventuale corespondenţe în România cu satele Trohimbrid şi Lozisht, iniţial din Polonia, trecute apoi la Rusia, în Alba regăsim două localităţi Lăzeşti (una ţine de Scărişoara, alta de Vadu Moţilor), dar şi Ignăţeşti Alba şi Trânceşti Alba... Neplăcut, nu ? Chiar în inima (daco)românismului ? În Vaslui, Laza, Lazu, Trohan... În Olt, Trufineşti... Mehedinţi, Lazu, Gorj, Trocani... Galaţi, Lozova... Botoşani, Lozna...

Cum s-ar putea explica ? Dacă cei din Trohimbrid (gm. Trochenbrod/ucraineană Trochymbrid/rusă Sofiewka) şi Lozisht (Ignatowka) ar fi de sorginte tracă (presupunerea că ar fi din tribul Ibris, dar incertă, bazată pe interpetarea denumirii localităţii ca etnonim), ar putea fi destul de simplu de explicat, dat fiind că pentru baza etnică a poporului român, N. A. Constantinescu- "Originile şi expansiunea poporului român. Privire istorică", Casa Şcoalelor, 1943 presupune o origine tracică... Tot acest autor îl citează pe Nicolae Iorga, care afirmă: "Dacii sunt o triplă sinteză de Agatârşi, adică Sciţi nobili, iranieni, de traci şi de iliri" (N. Iorga- Ist. Rom. I, pag. 252-255). În această ipoteză, coincidenţa ar proveni de la absorbţia de către daci a agatârşilor, care erau înrudiţi cu sciţii regali, ce au avut tendinţa de asimila religia mozaică şi dezvoltă cultura evreiască (idiş).

Citeşte mai mult...
 
linux
Navigatorii antici ai Mării Negre

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 09 Aprilie 2021 07:17

Oare cine naviga în antichitate în Marea Neagră ? Evident, elenii erau mari navigatori ai mărilor. Posibil şi fenicienii...

Şi mai cine? Ei bine, aflaţi că un negustor cartaginez, prins la înghesuială de către magistraţii Histrieni, a fost convins să vândă la un preţ convenabil o încărcătură de grâu (D, etc- IR I, pag.  197. Căci nu rare erau situaţiile când aprovizionarea cetăţilor era deficitară). Aceasta între anii 201 şi 146 î.e.n.

Mulţumim Cartagina ! Aşa avem colaci pe masă... Cam tari după atâta timp, dar înmuiaţi, cine ştie... Noroc cu săpăturile arheologice ! Ce îţi este şi cu taxele astea portuare ! Prinzi omul că nu are convertibilitate şi-l taxezi să-ţi vândă convenabil ! Dacă mai accepta şi produse reforbished la schimb, cu atât mai bine... Grâul provenea din Moesia ori din Crimeea, de la Leucon (?)...

Un istoric demn de toată încrederea, de o probitate ireproşabilă, Iosephus Flavius în AntichităţI Iudaice IX, I, 4, <17> scrie, citez din FHDr I, pag. 413: "[Iosaphat] era prieten şi cu feciorul lui Achab, care domnea peste israeliţi şi s-a întovărăşit cu el ca să-şi pregătească corăbii, ca să plutească în Pont şi la emporiile din Tracia. Dar nu a avut parte de câştiguri, întrucât corăbiile acestea s-au scufundat, fiind prea mari.Pentru care pricină -de acum înainte- n-a mai nutrit vreo ambiţie în legătură cu flota".

Citeşte mai mult...
 
linux
TOP 5 cele mai bune cărți de literatură universală pe care să le citești în timpul liber

linux
Vineri, 09 Aprilie 2021 07:06

Literatura universală este un flux nesfârșit de valori, care ajută foarte mult la dezvoltarea culturii generale. Cum piața de cărți este extrem de bogată în România și aduce în prim plan atât scriitori consacrați cât și tineri talentați aflați la început de drum, este practic imposibil să nu găsești o lucrare care să îți fie pe plac. 

Iată 5 cărți de literatură universală pe care nu le vei putea lăsa din mână!

1. „Gambitul Damei:

Povestea unei micuțe orfane care a devenit una dintre cele mai bune șahiste din lume a cucerit publicul autohton. Miniseria TV bazată pe această operă a dus la doborârea recordurilor în materie de vânzare de jocuri de șah, dar și de cărți.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre difuzia creştinismului în Dacia şi Scythia Minor Partea a IV-a

linux
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 08 Aprilie 2021 06:58

Am remarcat prezenţa episcopală în Scythia Minor. Dar pe teritoriul fostei Dacii?

Dacia a fost abandonată înainte ca religia creştină să devină religie receptă (admisă) în Imperiu. În consecinţă, elementele cele mai vechi sunt de factură proto-creştină (soldaţi orientali) sau gnostic-creştină.

Regăsim simboluri creştine pe obiecte funerare (pietre tombale: de la Ampelum-Zlatna D,etc-IR I, pag. 630), iar din secolul al IV-lea: inscripţia şi monograma creştină de la Biertan, precum şi două lămpi creştine, una de secol IV de la Apulum din lut, frumos ornamentată, precum şi una de bronz de lângă Dej.

O biserică creştină s-a descoperit la Sucidava (Celei) la nord de Dunăre, din secolul al VI-lea  (în Oltenia, pentru uzul soldaţilor garnizoanei), iar în Banat sunt atestate centre bisericeşti în Novela XI, la Recidiva (vechea Arcidava/modern Vărădia?) şi Litterata (probabil un avanpost nordic al fostei cetăţi Lederata, situată la sud de Dunăre, la E de Viminacium şi V de Cuppae, iar la Pojejena este trimisă o vexilaţio a Legio VII Claudia Cuppis. Litterata a fost identificată în satul Palanca Nouă.

Citeşte mai mult...
 
linux
Mega Expo - România la Jocurile Olimpice

linux
ULTIMELE STIRI
Scris de Sighet Online   
Marţi, 06 Aprilie 2021 20:41

Între 9 și 25 aprilie, ești invitatul nostru special la Mega Expoziția dedicată marilor campioni ai țării - în cadrul căreia vei descoperi sute de obiecte de memorabilia, imagini și articole de arhivă care ilustrează istoria sporturilor olimpice din România.

„Mega Expoziția România la Jocurile Olimpice”, organizată de Asociația ESCU, la inițiativa Mega Mall, cu sprijinul Muzeului Sportului, are în prim plan cultura sportivă în România, din antebelic și până în prezent. Sute de obiecte de colecție, printre care torțe, medalii și cununi cu lauri autentice, echipamente ale sportivilor, imagini și articole de arhivă așteaptă să fie descoperite de către privirile curioase ale vizitatorilor, la nivelul 1 în Mega Mall.

 

Citeşte mai mult...
 
linux
MIRAJUL DIN CUVINTE

linux
ULTIMELE STIRI
Scris de Sighet Online   
Marţi, 06 Aprilie 2021 19:33

Scriitorul/Jurnalistul Dan Teodorescu este un nume cunoscut la nivel national și internațional, un nume care spune și va lăsa generației viitoare multe cunoștințele adunate și puse în paginile cărților Domniei Sale cu multă migală și înțelepciune. Este și va rămâne un nume de referință în literatura română.

Dan Teodorescu este Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR); Membru al Asociaţiei Presei Sportive din România (APSR), unde a primit în 2017 Premiul "Aurel Neagu" pentru întreaga activitate, dar şi o Diplomă de Excelenţă şi o Medalie pe scena Ateneului Român din Bucureşti, în „Gala APS - 90 ani"; Membru Senior al Asociaţiei Literare „Păstorel" Iaşi" (ALPI), acolo unde este Şeful Departamentului Relaţii Internaţionale; Preşedinte al Ligii Scriitorilor Români - Filiala Iaşi-Nord Est.

Citeşte mai mult...
 
linux
Cât de romanic (latin) este poporul român? Partea a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 06 Aprilie 2021 11:23

Cât de romanic (latin) este poporul român ? Dacă limba ne defineşte, este clar că suntem latini. Dar originile.... ?

Tot în Daicoviciu, etc- "Istoria României I", Ed. Academiei, 1960, pag. 371 scrie. Citez: "Legiunile erau alcătuite numai din cetăţi romani şi efectivul lor era de aproximativ 5600 de oameni. O legiune cuprindea 10 cohorte, împărţite în centurii".

Trupele auxiliare erau fie  alae (cavalerie de 500 sau 1.000 de oameni), cohorte (pedestraşi sau mixte: infanterie şi cavalerie), numeri (500...900 oameni). Ele erau trupe etnice, de locuitori fără cetăţenie. Ofiţerii şi subofiţerii erau cetăţeni romani.   Comenzile se dădeau oral şi în limba maternă a soldaţilor, conform Huginus: "Dev munitionibus castrorum, cap. 42". Evident, de către ofiţeri şi subofiţeri romani. Dar în limba soldaţilor... (Cursuri de limbi străine ? Presupunem că nu...)

Cetăţenia romană se obţinea la sfârşitul serviciului militar de 25 de ani sau mai mult, prin emiterea unei diplome imperiale. Primeau cetăţenie soldaţii şi urmaşii lor. De-acum erau clar romani, fără de tăgadă: aveau cetăţenie...

Citeşte mai mult...
 
linux
Ce origine aveau amazoanele din SHA 174, 34, 1? Partea a VI-a: Hipolit, fiul lui Tezeu

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 05 Aprilie 2021 13:34

În piesa lui Euripide, Hipolit, acesta este prezentat drept fiul lui Tezeu şi al Aithrei, fiica lui Piteu ("Cel curat cu inima", înzestrat cu calităţi), conducător al Trezenei...

Hipolit este denumit născutul Amazoanei... sau al Reginei Amazoanelor... Hipolit o venerează numai pe Artemis, fiica lui Zeus...

Este crescut de Piteu, bunicul matern...

De Hipolit se îndrăgosteşte soţia tatălui său, Tezeu, numită Fedra, prin urzelile Afroditei, zeiţa iubirii, geloasă pe veneraţia lui Hipolit pentru Artemis...

Tezeu o luase în căsătorie pe Fedra după episodul învingerii Minotaurului pe insula Creta...

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 1 of 2011

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact