În teza de doctorat în ştiinţe istorice a domnului Leontin Stoica-"Serviciul sanitar al armatei române în perioada 1914-1919", Chişinău, 2012 este citată lucrarea dlui. Constantin Kiriţescu care aprecia că dacă colaborarea cu personalul medical al rârâiţilor a fost excelentă, în schimb cu personalul sanitar rusesc a fost dezastruoasă cu referire la epidemia de tifos exantematic din primele luni ale anului 1917 (pag. 18). Aceeaşi situaţie şi în Dobrogea în toamna anului 1916 (lucrarea citată, pag. 22), unde comportamentul ofiţerilor ruşi de sub comanda lui Andrei Zaioncicovski este descrisă ca frizând iraţionalul. La paginile 25-26 scrie, cităm: "Pentru antantofili, încercarea de redobândire a Basarabiei nu părea avea sorţi de izbândă pe termen lung, dată fiind capacitatea de refacere a Rusiei. Germanofilii le replicau, susţinând nu fără temei, că Rusia rămâne oricum un pericol real pentru România și acest pericol nu poate fi diminuat ajutând Rusia să preia controlul asupra strâmtorilor". La pagina 28 scrie despre misiunile militare după februarie 1915 de pe lângă Franţa, Marea Britanie, Elveţia, SUA, Japonia şi Rusia, pentru procurarea de armament, muniţie, dar şi de medicamente şi materiale sanitare. 

De pe site-ul israelian specializat, aflăm repartiţia numărului de drepţi între popoare pe naţiuni. Este adevărat că faţă de maghiari (care aveau disponibile garnituri de tren confortabile pentru deportare, spre deosebire de Regionala Iaşi, care a dat garnituri improprii la transferul cetăţenilor evrei din Iaşi spre Călăraşi) avem un număr redus de drepţi între popoare. Ungaria: 876. România, doar 69 (dar probabil cu Rep. Moldova şi parte din Ucraina, respectiv Moldova: 79 şi Ucraina: 2673 cu mult mai mulţi. De exemplu, Dl. Manoliu Florian este menţionat în legătură cu operaţiuni de salvare la Berna şi pe teritoriul Ungariei. Este posibil să fie vorba despre un diplomat român din Elveţia). Verificările stabilesc că este un diplomat. În realitate, inclusiv din lista pentru Ungaria regăsim antroponime posibil româneşti (dar este adevărat că acelaşi fapt îl regăsim în lista din România, cu antroponime maghiare). Deci listele sunt după cetăţenii, nu după ceea ce noi numim naţionalitate.

Astfel, pe lista din Ungaria regăsim un Cosma Dimitri (care a salvat în nordul Transilvaniei ocupate pe atunci) şi Dobrán Erszebet din Satu Mare (tot în nordul Transilvaniei), apoi persoane din Gyor (Dobrovics Maria), precum şi aparent din Budapesta cu antroponime posibil româneşti (Golopencza Illés ?).

De pe site-ul israelian specializat, aflăm repartiţia numărului de drepţi între popoare pe naţiuni. Este adevărat că faţă de maghiari (care aveau disponibile garnituri de tren confortabile pentru deportare, spre deosebire de Regionala Iaşi, care a dat garnituri improprii) avem un număr redus de drepţi între popoare. Ungaria: 876. România, doar 69 (dar probabil cu Rep. Moldova şi parte din Ucraina, respectiv Moldova: 79 şi Ucraina: 2673 cu mult mai mulţi. De exemplu, Dl. Manoliu Florian este menţionat în legătură cu operaţiuni de salvare la Berna şi pe teritoriul Ungariei. Este posibil să fie vorba despre un diplomat român din Elveţia).

Faţă de Ungaria stăm oarecum rău, dar nu faţă de SUA, care nu are decât 5 drepţi între popoare. Ce să te aştepţi de la un popor dedicat culturii pop-corn şi un popor-sugativă de băuturi închise carbogazoase îndulcite feroce ? La ei viaţa este în culoarea caramel.

Evenimentul a fost organizat de Liga Scriitorilor Români - Filiala Iași - Nord Est și partenerii săi tradiţionali (Cenaclul de literatură şi pictură Octav Băncilă al Cercului Militar Iaşi, Uniunea Creatorilor Profesionişti - Sucursala Iaşi, UZPR - Filiala Iaşi), la Cercul Militar din Iași.

Angajații Serviciului Public Comunitar de Pașapoarte Maramureș vor avea program de lucru cu publicul sâmbătă, 18 decembrie a.c., în intervalul orar 8.30 -16.30. În acest context, a fost operaționalizată pe platforma www. epasapoarte.ro, posibilitatea de programare online a cetățenilor pentru data de 18 decembrie 2021.

Cetățenii se pot prezenta la ghișeele serviciului de pe strada Aleea Școlii nr. 1 din municipiul Baia Mare în vederea obținerii documentelor de călătorie, conform programării pe platforma electronică.

Ne aflăm în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă, când mulţi cetăţeni români aflaţi în afara graniţelor ţării se întorc acasă alături de familie, fapt pentru care la nivelul Poliției de Frontieră Române au fost dispuse măsuri suplimentare, astfel încât să se asigure un control eficient şi operativ în toate punctele deschise traficului internaţional.

Poliţia de Frontieră a suplimentat numărul personalului planificat la controlul documentelor de călătorie în punctele de trecere, astfel încât, peste 3.800 de poliţişti de frontieră vor desfăşura zilnic, la nivelul întregii ţări, misiuni de supraveghere şi control la frontiera de stat a României.

Dacă situaţia o va impune, vor fi suplimentate arterele de control pe sensul de intrare în ţară, până la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere a frontierei.

La graniţa cu Ungaria şi Bulgaria formalităţile de frontieră se derulează în comun autorităţile din statele vecine, sens în care reprezentanţii Poliției de Frontieră Române menţin permanent legătura cu omologii unguri şi bulgari, pentru dispunerea unor măsuri comune de fluidizare a traficului (suplimentarea arterelor şi a personalului aferent).

În această perioadă, echipe din cadrul IGPF se vor deplasa la structurile teritoriale în vederea asigurării sprijinului necesar în derularea activităţilor operative.

Iarna este un coșmar pentru majoritatea românilor, pentru că pe lângă faptul că decembrie este o lună cu petreceri, sărbători și cadouri, la acest aspect se mai adaugă și o altă povară financiară: costurile pentru căldură. 

Familia Natra era originară din România. O familie remarcabilă de mari artişti. Soţul, Sergiu, un faimos compozitor, distins cu Premiul Enescu pentru compoziţie în 1945. Soţia, Sonia, sculptoriţă, pictoriţă, poetă. La începutul anului acesta, s-a stins Sonia, apoi după nici o lună, Sergiu.

                Soţii Natra au emigrat în 1961 în Israel.

                După Premiul Enescu pentru compoziţie în 1945, Sergiu Natra a mai fost recompensat în 1951 cu Premiul de Stat al României tot pentru compoziţie, probabil pentru Suita pentru orchestră în patru părţi (1949), lucrare care e inclusă în filmul documentar "Ţară nouă în Valea Prutului".

Proaspăt ieșit de la tipar, calendarul UZPR pentru anul 2022 vă expune 13 case memoriale, unele devenite muzee. 

Pe frontispiciul calendarului regăsiți Casa Memorială „Mihai Eminescu” (Ipotești, jud. Botoșani), adăugându-se în ordinea lunilor: Casa Memorială „Vasile Alecsandri” (Mircești, jud. Iași); Casa Memorială „Tudor Arghezi” (Mărțișor, București); Casa Memorială „Nicolae Bălcescu” (Bălcești, jud. Vâlcea); Casa Memorială „George Coșbuc” (Hordou – azi, comuna George Coșbuc –, jud. Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Octavian Goga” (Ciucea, jud. Cluj); Casa Memorială „Nicolae Iorga” (Vălenii de Munte, jud. Prahova); Casa Memorială „Cezar Petrescu” (Bușteni, jud. Prahova); Casa Memorială „Liviu Rebreanu” (Prislop – azi localitatea Liviu Rebreanu –, Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Ioan Slavici” (Șiria, jud. Arad); Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” (Copou, Iași); Casa Memorială „Constantin Stere” (Bucov, jud. Prahova); Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuţă” (Dragosloveni, jud. Vrancea).