logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
Noiembrie 2021
L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 1 2 3 4 5
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
Gunoiul sighetean - produsul de lux al orasului

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Luni, 29 Noiembrie 2021 17:05

,,Gunoiul producător de bani sau mâncător de bani din bugetul local- 3.ooo.ooo lei aruncați la gunoi din banii publici.

Din pacate ceea ce am tot semnalat inca de la începutul acestei nebunii a gunoiului menajer, SE ADEVERESTE, cantitatea de gunoi menajer a crescut exponențial, nu mai exista fonduri pentru a fi achitat către Herodot, iar noi ca autoritate locala nu am luat nicio masura de salvare a situației. Preferam sa majoram taxa de salubritate care o sa ajungă poate la 40 lei/pers./luna.

La fiecare sedinta cu și despre salubrizare, am expus aceste probleme, doar ca nimeni nu a dorit sa ma audă. În ianuarie 2021 în urma analizei făcută, am atras atenția ca pana la finele anului cantitatea de gunoi menajer nedeclarata în anii precedenți de catre firma de salubritate,dar care acuma o sa fie colectata, o sa ne îngreuneze bugetul local: aprox.3000 de tone x 827 lei/to(asta în cazul cel mai fericit).

În loc sa luam și noi problema în mâinile noastre și sa reactivam serviciul de salubrizare din cadrul primariei, sa identificam teren pentru groapa proprie, sa accesam fonduri pentru stația proprie de selectare și piroliza( Sarasau are, noi nu),în care sa gestionam strict gunoiul menajer al municipiului,preferam sa stam la mână unor servicii externalizate, private, care nu o sa investească niciodată în tehnologizare datorita contractului cu ADI Maramureș.

La noi se merge pe principiul: "Stim, Putem, ne dorim, DAAA CE ATATA GRABĂ "

Gunoiul care întunecă mințile și orbește autoritățile, este la fel peste tot cu nimic mai diferit la Sighet.,,

Citeşte mai mult...
 
linux
Din Maramures.....sau din Balcani?

linux
GÂNDUL ZILEI
Scris de Sighet Online   
Luni, 29 Noiembrie 2021 16:37

Există diferite indicii (mai mult sau mai puțin plauzibile) de ordin istoric, lingvistic, antropologic ș.a., conform cărora, maramureșenii (ori o parte a acestora) s-ar trage din Balcani!

Printre acestea sunt mai multe fragmente de istorie orală, cum ar fi cea transmisă din Ieudul anului 1924 de către Dumitru Lucaci a lui Istrati (născut în 1848, în imagine):

"Io am audzât numa atâta, că o samă de rumâni i-o adus regele Ștefan Vodă din Balcani. C-apoi și famelia Balc de aici, tât din Balcani o zinit. Eu am audzât așe de la Ștefan Pleș a Leahului, de 83 ai, care o murit în 1880".

Citeşte mai mult...
 
linux
Sighetu Marmatiei: 1-28 decembrie 2021 - o perioada plina de manifestari culturale

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Luni, 29 Noiembrie 2021 15:51

Ora 12:15 - Monumentul Eroilor Căzuți pentru Reîntregirea Neamului (Cimitirul Ortodox - strada Rodnei)) şi Cimitirul Martirilor Neamului (Cimitirul săracilor)

                    • se vor desfăşura simultan Solemnităţile de depunere de coroane de flori

                    • fiecare Solemnitate va fi precedată de un TE DEUM, oficiat de reprezentanţii cultelor din municipiul Sighetu Marmaţiei

Ora 13:00 – Bustul Academician Dr. Ioan Mihalyi de Apșa (Scuarul „Curtea Veche”)

                    • Intonarea Imnului de Stat al României;

                    • TE DEUM oficiat de Protopopiatul Ortodox Român;

                    • Mesajul primarului Vasile Moldovan, cu ocazia Zilei Naţionale a României;

                    • Alocuţiunea domnului Alin Pralea, șeful Secției de Istorie - Arheologie a Muzeului Maramureşului;

                    • Ceremonia depunerii coroanelor de flori;

                    • Spectacol oferit de Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei;

                    • Vizitarea Casei Ioan Mihalyi de Apșa, sub îndrumarea domnului profesor de istorie, Gheorghe Todinca;

                    • Vernisarea Expoziției “Personalitățile Marii Uniri”, la Muzeul de Istorie - Arheologie din Sighetu Marmației;

Citeşte mai mult...
 
linux
CN de volei junioare: CSS Sighet - LPS Cluj Napoca 0-3(19-25, 13-25, 13-25)

linux
SPORT
Scris de Sighet Online   
Luni, 29 Noiembrie 2021 09:57

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Meciul in direct aici

 
linux
Cine și de ce “Tăchiță Gură de Aur”?

linux
ULTIMELE STIRI
Scris de Sighet Online   
Joi, 25 Noiembrie 2021 17:35

Personalitățile din istoria României tind să dispară din conștiința poporului mioritic. Manualele se scutură de paginile care par prea grele pentru coperțile colorate ale secolului 21, presa își aduce aminte de ei doar la ceas aniversar, tinerimea progresistă nu-și mai bate gândul și nu-și mai pierde timpul prin biblioteci sau pe la seminare curioși să afle cine și de ce, drept pentru care suntem îndrumați și mergem înainte lipsiți de vlagă și pierindu-ne modelele ce ne-ar putea aduce puțină ordine și lumină în amalgamul vieții politico-economice a momentului. Dar din când în când se mai întâmplă câte o minune, căci “speranța moare ultima”, și cei care înțeleg importanța trecutului pentru reușita viitorului, se apleacă asupra unor valori ce ne-ar putea inspira chiar și la un centenar de la dispariția lor.

Citeşte mai mult...
 
linux
Artişti japonezi contemporani: Dna. Kusama Yayoi

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 25 Noiembrie 2021 09:50

Dintre artiştii japonezi contemporani se detaşează Dl. Takashi Murakami, al cărui succes este de necontestat. Dânsul este sculptor, pictor şi este implicat şi în numeroase alte domenii ale artei.

Totuşi, dorim să amintim despre o creatoare contemporană de asemenea inovativă: Dna. Kusama Yayoi.

A trăit şi crescut printre plante şi seminţe.  Născută în 1929, a cunoscut ororile războiului, lucrând de la 13 ani într-o fabrică de uniforme militare şi paraşute. Expune de la vârsta de 16 ani. După ce câştigă o notorietate promiţătoare, decide să plece, optând pentru Paris sau SUA. Alege SUA.  Dânsa îşi intitulează pictura drept psiho-somatică, excelând în pictura în puncte (sau în boabe de mazăre). "Nu suntem decât insecte mizerabile într-un univers vast"spune artista, deplângând pierderea individualităţii, pe care dânsa o întrevede. Alte teme sunt: noţiunea infinitului, feminismul, nudurile. Artista a creat o companie care se ocupă de design vestimentar, folosindu-şi imaginea şi trupul în scop publicitar. Deşi afişează o falsă imagine nevrotică, este o persoană extrem de pragmatică şi extrem de inovantă.

Citeşte mai mult...
 
linux
Redarea sensului unor cuvinte cu semnificaţia "fiică/daughter" în toponimie P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 25 Noiembrie 2021 09:45

Şi în graiurile daghestaneze avare există cuvântul  conform Avar Batluckh ящ- engleză daughter. În Gorj, Iaşi-Gorj, poate şi Hăieşti.... Poate Iaşu Harghita ? De asemenea, Avar Karakh яс/ Avar Kusur йас/ Avar Zakataly яс/ Avar Andalal яс- engleză daughter. În Bacău sat Iaz ?

În graiul noghay кыз- engleză daughter, conform Cazasu Brăila, Căzăneşti Ialomiţa ? Incerte. Dar şi azerbaijani гыз-  engleză daughter. Poate Găzărie Bacău ? Incert.

În cehă dcera- engleză daughter. Ceauru Gorj ? În aramaică bartā ̃/ brattā- engleză daughter. Neamţ sat Brateş? Incert.

Dumneavoastră ce credeţi ?

Nu mai speculăm în continuare, ca să nu fie loc de altceva. De alte comentarii...

Citeşte mai mult...
 
linux
Sextus Iulius Frontinus Partea XVIII-a: De aquis: 1.15.

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 25 Noiembrie 2021 09:41

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.15.: <Anio Novus Via Sublacensi ad miliarium quadragesimum secundum in Simbruino excipitur ex flumine, quod cum terras cultas circa se habeat soli pinguis et inde ripas solutiores, etiam sine pluviarum iniuria limosum et turbulentum fluit. Ideoque a faucibus ductus interposita est piscina limaria, ubi inter amnem et specum consisteret et liquaretur aqua. Sic quoque quotiens imbres superveniunt, turbida pervenit in urbem. Iungitur ei rivus Herculaneus oriens eadem via ad miliarium tricesimum octavum e regione fontium Claudiae trans flumen viamque. Natura est purissimus, sed mixtus gratiam splendoris sui amittit. Ductus Anionis Novi efficit passuum quinquaginta octo milia septingentos: ex eo rivo subterraneo passuum quadraginta novem milia trecentos, opere supra terram passuum novem milia quadringentos: ex eo substruc­tionibus aut opere arcuato superiore parte pluribus locis passuum duo milia trecentos, et propius urbem a septimo miliario substructione rivorum passus sexcentos novem, opere arcuato passuum sex milia quadringentos nonaginta unum. Hi sunt arcus altissimi, sublevati in quibusdam locis pedes centum novem.>.

Citeşte mai mult...
 
linux
Claudius Aeliani Partea a LXXXXV-a: Ist. div. 10.22.: Despre atletul Dioxippe

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 24 Noiembrie 2021 11:04

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
linux
Chestiunea continuităţii. Autorul expediat în corzi de către autoare Partea a V.2.-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 24 Noiembrie 2021 10:54

Autorul se ridică adesea de la masă fără să spună un elementar "köszönöm", ca şi când ar fi normal să fie servit. Iar la intrarea în bucătărie, adesea nu rosteşte bine-cuvinciosul "jo napot kivanok". (transliterare aleatoare în stilul neglijent al autorului). Iar la sfârşitul mesei, tot el să-şi răspundă singur cu "Szívesen", ca dovadă de politeţe şi respect pentru Doamna. Toate acestea i s-au reproşat. Precum şi faptul că nu aduce dovezi incontestabile ale continuităţii neclintite pe aceste meleaguri (căci refuză munca în ţări vestice, unde ar fi de lucru, pentru că el crede că ar putea fi persuadat să se transforme în sefard). Această atitudine complet nihilistă e total dezavuată, autorul încăpăţânându-se în a scrie literatură eclectică complet neînţeleasă şi articole on-line pro-bono. I se cere ultimativ să facă dovada incontestabilei continuităţi daco-române. Şi să nu se mai plângă de descălecătorii maghiari, care stau cuminţei la ei în Pannonia şi nu ne ocăresc. Am văzut câteva posibile corespondenţe cu localităţi antice în articolul precedent, partea a V prim.

Citeşte mai mult...
 
linux
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei ? Partea a XVI-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 24 Noiembrie 2021 10:49

Doamna vine de la muncă: <Dacă vrei să bei lapte, am adus lapte !>. <Voiam lapte praf. Se poate păstra mai mult>. <Bea lapte acum, altădată lapte praf>. <Dar voiam lapte praf>. <O să rog furnicile de la fabrica de lapte praf să strângă laptele praf şi să ţi-l aducă ţie special, cu dedicaţie>. <Furnici ? Insecte ?>. <Dar tu cum crezi că se face laptele praf ? Iau o văcuţă plină de lapte, o saltă sus cu elicopterul şi îi dau drumul de la înălţime mare într-o cuvă a fabricii de lapte praf. Din căderea proprie, tot laptele văcuţei se face praf. Apoi vin furnicile şi strâng grăunte cu grăunte de lapte praf, îl pun în plicuri pe care scrie şi o dată de expirare>. <E oribil. Parafrazându-l pe Dl. Matatias Carp, una din cele mai oribile crime asupra inocentelor văcuţe ale fabricilor de lapte praf. E pur şi simplu groaznic. Chiar le dau drumul de la înălţime ?>. <Da. Din nevoia de a procesa, când prind o văcuţă de lapte o ridică în înalt, apoi îi dau drumul de sus direct în cuva fabricii de lapte praf>. <Groaznic. Oribil. Dar în niciun caz pe Dotty de la Campus. Cea cu "Scoko-pudding mit Puddingflecken vanillegesmack">. <Nu. Pe Dotty o lasă mai la urmă>. <Deci şi pe Dotty ? Dar mie îmi place de Dotty>. <Citeşte eticheta şi spune-mi cum se face>. <84% teljes tej, cukor, módosittot keményitō, maltodextrin,....>. <Citeşte să înţeleg ceva>. <Lapte integral 84 %, zahăr amidon modificat, maltodextrină, pudră de cacao cu conţinut redus de grăsime 1,4 %, aromă, agent de îngroşare, caragenan, extract de curcuma, colorant: extract de ardei roşu, sare>. <Deci are extract de ardei roşu>. 

Citeşte mai mult...
 
linux
Claudius Aeliani Partea a LXXXXIV-a: Ist. div. 10.21.: Despre copilul Platon

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 23 Noiembrie 2021 15:34

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

 Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Text franceză 10.21.: Claudius Aeliani scrie în istorisiri diverse/Varia Historia 10.21: <TANDIS qu'Ariston (39) offrait un sacrifice aux Muses et aux Nymphes sur le mont Hymette, Périctione plaça son fils, qu'elle portait entre ses bras, sur une touffe de myrtes fort épaisse, qui était proche, et alla vaquer au sacrifice - avec son mari.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre conştiinţa estetică în sculptura Dlui. Constantin Brâncuşi

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 23 Noiembrie 2021 15:31

  Probabil că cea mai bună definiţie a stilului Brâncuşi a oferit-o unul dintre sculptorii britanici, Henri Moore, influenţat de Maestru, care aprecia în 1937: "Brâncuşi este acela care a dat epocii nostre conştiinţa formei pure". În complementaritate, am apreciat că sculptura Dlui. Brâncuşi pare a avea corespondent în esenţialismul concentrat al poemelor gen haiku (drept serii de kaiku-uri sculpturale). Dar portretistica (chipurile) Maestrului sunt esenţializări ale surselor de inspiraţie de o manieră cvasi-reducţionistă. Ne vom opri la câteva, fără să comentăm simbolismul reprezentărilor animaliere şi ale oului (ca început de creaţie a lumii).

                Cea mai înaltă formă estetică, superbă (dar poate puţin rasistă) este Muza adormită de la Galeria Tate din Londra www. tate.org.uk ./ modern/exhibition/brancusi. Trăsăturile sunt perfecte şi extrem de dulci (dar extrem de ariene), într-o marmură albă (sau calcar ?) impecabilă. Să fie o formă de rasism estetic, contracarată cumva de sugestia estetică a variantelor Negresei blonde (o versiune în bronz la Muzeul din Veneţia).

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 1 of 2055

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact