logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


MEDIU
Proiect de salvare a păşunilor cu arbori din 16 judeţe ale țării PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 30 August 2014 11:57

Un proiect de salvare a păşunilor cu arbori din 16 judeţe ale țării se va derula, în premieră naţională, pe o perioadă de un an. Conservarea unor peisaje rare în Europa este finanțată de Comisia Europeană, cu 306.000 euro.
Proiectul a fost prezentat oficial, vineri, la Miercurea Ciuc, de conducerea Agenţiei Pentru Protecţia Mediului (APM) Harghita, una dintre cele 16 agenţii judeţene care îl vor implementa. Potrivit reprezentanților Gărzii Naţionale de Mediu, proiectul are o importanță majoră, în condițiile în care pășunile cu arbori din România se numără printre puținele existente pe întreg continentul.
„Scopul principal al proiectului este să salvăm păşunile cu arbori, seculari de multe ori, care sunt pe cale de dispariţie. Se taie tot, dispare această valoare care, din păcate, nu prea mai există în Europa şi suntem cam singurii, în afară de Italia, care mai păstrăm acest tip de peisaj reprezentând o biodiversitate fantastică”, a declarat comisarul general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szep Robert, citat de mediafax.ro.
Citeşte mai mult...
 
Zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului a devenit prima destinație de ecoturism din România PDF Imprimare Email
Scris de WWF Romania   
Vineri, 08 August 2014 19:55

Victorie în zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului (Maramureș), unde am depus eforturi considerabile în ultimii ani ca să devină prima destinație de ecoturism din România. Râul Cosău a fost salvat de la construcția celor 3 proiecte de microhidrocentrale care erau propuse acolo!
 
Cosăul este unul dintre cele două râuri care formează valea în care lucrăm (cea din imagine) și care are o bogată încărcătură istorică și culturală. Asta dincolo de faptul că este o resursă vitală în agricultura de semi-subzistență și subzistență care se practică acolo.
Citeşte mai mult...
 
Rezervația Naturală Tăul lui Dumitru (articol de dr. Peter Lengyel) PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Marţi, 15 Iulie 2014 06:33

Tăul lui Dumitru reprezintă un complex mlăştinos oligotrof, un tinov convex de circa 3 hectare, situat în pădure de fag cu molid la 1130 (1200?) m altitudine; o arie cu turbărie activă de formă circulară, s-a format într-un crater vulcanic neogen, pe andezite piroxenice, pe o culme a Munţilor Igniş, între Valea Sturului și Valea Brazilor; scurgerea se face către vest, spre Valea Sturului. În zona centrală are un ochi de apă de circa 15 pe 20 metri; cantitatea de turbă este estimată la 180.000 mc (după alte date 88.414 mc); grosimea medie a stratului de turbă este de 5,5 metri. Conform lui Bîrlea (1969), vegetaţia este formată din specii de mușchi de turbă (Sphagnum magellanicum, Sph. girgensohnii, Sph. fuscum), rogozuri (Carex rostrata), afin (Vaccinium uliginosum, V. myrtilus), bumbăcariță (Eriophorum vaginatum), vuietoare (Empetrum nigrum), iarbă albastră (Molinia coerulea), sclipeți (Potentilla erecta), planta carnivoră roua cerului (Drosera rotundifolia), Scheuchzeria palustris, Oxycoccus quadripetala, O. microcarpus, etc. Mai sunt prin zona turbăriei Carex palustris, C. pauciflora, C. limosa, C. acutiformis. Este prezentă şi ruginarea (Andromeda polifolia), răchițele (Oxycoccus palustris), merișor (Vaccinium oxycoccus), țăpoșică (Nardus stricta) precum şi exemplare pipernicite de molid, înconjurate de pădure de fag şi molid, în care arborii ajung la dimensiunea obișnuită. În acest tinov a fost găsită (G. Iacob, 1997) o specie rară de muşchi de turbă, în Carpaţi fiind singurul loc de unde este cunoscută specia Sphagnum pylaesii (pylaisia, pylaesia?). Dintre briofite (muşchi) mai sunt menționate de aici următoarele specii: Dicranodontium denudatum, Sphenolobus minutus, Pohlia nutans. Dintre nevertebrate se cunosc de aici trichoptere (Oligotricha striata) şi diptere limoniidae (Euphylidorea phaeostigma, Phylidorea squalens). În lucrarea lui E. Pop, ‘Mlaştinile noastre de turbă şi problema ocrotirii lor’, Ocrotirea Naturii, 1, Ed. Academiei R. P. Române, 1955, p. 57-105, scrie: ‘Şi mai interesante sunt tinoavele de crater din blocul andezitic oşan-maramureşan: Tăul lui Dumitru, Iezerul Mare, (…) turba acestor tinoave de crater întrece în grosime cele mai puternice zăcăminte cunoscute din literatura universală. În mijlocul lor de obicei se găseşte câte un ‘lac fără fund’ (…)’
Ultima actualizare Marţi, 15 Iulie 2014 18:22
Citeşte mai mult...
 
Dezbatere publică: Localnicii au spus NU categoric microhidrocentralelor de pe râul Mara PDF Imprimare Email
Scris de Refresh Media Transilvania   
Marţi, 10 Iunie 2014 16:40

Un “Nu” răspicat a fost strigat într-o singură voce de către cei peste 150 de localnici din zona Mara-Cosău care duminică, 8 iunie 2014, s-au adunat în Căminul cultural din Sat Șugatag ca să discute despre microhidrocentralele pe care câteva firme private vor să le construiască pe râul Mara. Deși în Ziua de Rusalii oamenii obișnuiau să stea acasă cu familia și musafirii, sala s-a umplut în câteva minute, inclusiv zonele din spate și lateral, unde s-a stat în picioare, iar sătenii care nu au avut loc înăuntru s-au înghesuit în jurul ferestrelor deschise. 
Revolta a izbucnit la aflarea veștii că pe râul Mara se vor construi 6 microhidrocentrale (MHC), proiecte tehnice avizate deja de către Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) și Agenția de Protecție a Mediului (APM), fără o consultare reală a populației și fără evaluarea impactului de mediu, social și ecoturistic. 
„Comuniștii ne-o luat pământul, voi astăzi ne furați apa și mâini-alaltă aerul!”, au vociferat oamenii, „Ieșim în stradă dacă trebe, blocăm mașinile”, „Niciun metru de conductă nu se pune pe râul Mara!”.
Citeşte mai mult...
 
Ecologie “tag” Gunoieri (articol de dr. Peter Lengyel) PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Miercuri, 07 Mai 2014 07:32

Din toată splendoarea naturalului, a speciilor și ecosistemelor, a urșilor și delfinilor, a munților și lacurilor, a ecologiei ca modalitate a înțelegerii contextului în care există viul, a proceselor evolutive extrem de interesante… inclusiv a înțelegerii realității ființei umane… te poți întreba oare prin ce blestem, în percepția publică ecologia a devenit ceva apropiat de gunoieri? Ce putea să fie mai aberant decât asta? Și cum de a fost posibil? Este evident de dorit să fie cât mai puține gunoaie în peisaj… și pentru asta e nevoie de reglementări și acțiuni, dar nicidecum nu adunarea mizeriei se rezumă ecologismul și nicidecum nu de asta se preocupă ecologia. Nu cred că este nevoie de a psihanaliza decidenții, persoanele care au dus la formarea acestui malefic fenomen, dar efectele simbolistice ale ecologism-gunoierismului sunt perverse și profunde.
Citeşte mai mult...
 
O zonă din Maramureşul istoric poate deveni prima destinaţie de ecoturism din România PDF Imprimare Email
Scris de WWF   
Joi, 23 Ianuarie 2014 17:16

Zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului este cu un pas mai aproape de titlul oficial de destinaţie de ecoturism prin semnarea Parteneriatului Local pentru Dezvoltarea şi Promovarea Destinaţiei de Ecoturism Mara-Cosău-Creasta Cocoşului. Parteneriatul a fost construit, iar Acordul părţilor încheiat în cadrul unei serii de întâlniri cu parteneri şi factori de interes locali organizate de WWF-România de-a lungul ultimilor 3 ani.
 
Zona face parte din Maramureşul istoric şi are o suprafaţă de aproximativ 46.000 ha plină de valori demne de preţuit: 7 arii naturale protejate (două fiind chiar situri Natura 2000 – Gutâi-Creasta Cocoşului şi Igniş), sate tradiţionale cu o arhitectură unică şi porţi monumentale din lemn, cu tradiţii şi obiceiuri de sute de ani, peisaje deluroase de tip mozaic (pajişti, fâneţe, zone împădurite), biserici-monument din lemn şi două biserici în Patrimoniul UNESCO.
Citeşte mai mult...
 
Henry D. Thoreau și filosofia naturalistă PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Sâmbătă, 11 Ianuarie 2014 22:43

“A man is rich in proportion to the number of things which he can afford to let alone.” Henry D. Thoreau
 
Naturalist american, filosof, poet, prozator… mai actual ca niciodată… după 160 de ani. Henry David Thoreau a trăit 44 de ani (1817 – 1862). Cu studii la Harvard (1833-1837), a fost un mare gânditor, o vreme profesor, eseist. A scris peste 20 de volume, mare parte a acestora fiind publicate postum; scrierile lui combină observații naturalistice, cu aspecte filosofice și creații de literatură romantică; a anticipat idei ale ecologiei și ale ecologismului. A ridicat vocea pentru a susține protejarea speciilor și a zonelor sălbatice. Întoarcerea la o viață mai naturală, mai simplă, este secondată de critica adusă societății industriale, mai ales consumerismul pe care capitalismul îl promovează: înrobirea celor care se zbat pentru a achiziționa bunuri și servicii de care nici nu ar avea nevoie. “Most of the luxuries and many of the so-called comforts of life are not only not indispensable, but positive hindrances to the elevation of mankind.” Critic al sclavagismului, al mass-media care manipulează oamenii în interesul celor care controlează fluxurile informaționale… Azi este considerat unul dintre cei mai mari scriitori americani, prin valoarea ideilor eco-naturalistice și politice.
Citeşte mai mult...
 
Biohazard – Pandemie – Arme Biologice PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Marţi, 31 Decembrie 2013 10:20

Când auzi de biohazard, contaminare, îți dai seama cât de puțin amuzantă este distracția cu organismele care ucid fără să lase șansă de altă opțiune: de la copil la tânăra superbă, de la cerșetor la savant sau bancher toți Oamenii sunt expuși… iar aceste bacterii,… dar mai ales virusuri… au o acțiune similară asupra oricui. Așa cum un virus de calculator poate distruge sistemul, un virus biologic poate distruge ființa umană…. mai lent (HIV-SIDA, spre exemplu) sau foarte repede (Ebola, spre exemplu). Ca lucrurile să fie și mai frumoase, virusurile suferă mutații și au o diversitate nemaipomenită… extraordinar de multe tulpini virale… La fel, bacteriile evoluează și au forme rezistente la antibiotice. Dar, aceste forme de existență biologică au fost aici pe tot parcursul istoriei naturale, așa că în principiu față de o parte din ele omul are unele mecanisme de protecție. Dar situația actual este mai complicată.
Citeşte mai mult...
 
Declinul Ecologismului?!... PDF Imprimare Email
Scris de Ion Maris   
Luni, 30 Decembrie 2013 22:25

Ne plac poveştile!... Iubim natura!...

Un paşnic şi inteligent biolog îmi spune povestea fluturilor din zona noastră, specii nenumărate, specii protejate, multe alte specii încă necunoscute şi nestudiate. Coloritul lor (tot despre fluturi, vorbesc!) de plein – air, detaliile anatomice pe care le pot urmări acum, când articolele lui sunt invadate de poze profesionist executate cu echipamente ultra-performante, mă duc cu gândul la artisticul existent în natural, în lumea vie. Am început şi eu, instantaneu, să desenez o pictură imaginară cu aripi şi ochi jucăuşi, cu „puf” multicolor şi antene, o îmbinare coloristică aproape perfectă a biodiversităţii artificiale. Ce poveste „vie”, dragi poeţi naturişti! O poveste sau o poezie „despre fluturi şi praf” care ne deschide apetitul pentru atractiva existenţă. Avansez fascinat pe blogul virtual al prietenului biolog şi simt că nu am nevoie de... realitate. Aşadar aici, în Ţara Maramureşului, spre disperarea violatorilor pădurii, mai există viaţă. Veniţi aici, consultanţi – ecologişti din lumea largă şi bucuraţi-vă de ultimele zvâcniri locale, înainte de cotropirea acestui est sălbatic şi „necivilizat” (maculat de poziţionarea geografică pe graniţa orientală a Europei), de către „instrumentele” globalizante ale noii strategii de dezvoltare durabilă.

Ultima actualizare Joi, 02 Ianuarie 2014 13:42
Citeşte mai mult...
 
Proiectul Rosia Montana - o perspectiva economica PDF Imprimare Email
Scris de Hotea Cristian   
Sâmbătă, 30 Noiembrie 2013 19:38

Continuăm prezentarea proiectului minier de la Roşia Montană utilizând aspecte economice. Voi începe acest articol cu o întrebare sensibilă: “De ce ni se vrea binele cu forţa ?”, o întrebare care frământă multe suflete din întreaga ţară şi nu numai.
 
Pe zi ce trece, ni se spune că România are de câştigat din ce în ce mai mult din acest proiect. Se pare că aurul are capacitatea să se înmulţeasca, iar noi nu ştiam asta până acum. De la “peste 3 miliarde USD” s-a ajuns la suma de 5.3 miliarde USD. Asta în condiţiile în care metalele rare sunt ignorate complet, deşi în urma unui studiu al mai multor profesori din cadrul ASE-Bucureşti, reiese că valoarea metalelor rare este de 4 ori mai mare decât cea a aurului şi a argintului din zăcământ.Cu toate astea,  vor fi deversate în iazul de decantare sau vor constitui bonusul către compania care a adus “laptele şi mierea” în România ?
Ultima actualizare Luni, 02 Decembrie 2013 09:44
Citeşte mai mult...
 
Petitie pentru salvarea raurilor de munte din Romania PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Joi, 14 Noiembrie 2013 21:55

Acest minunat peisaj de pe coperta revistei National Geographic din noiembrie poate fi distrus in orice moment de o noua microhidrocentrala. In acest moment, peste 500 de astfel de investitii sunt planificate pe mai toate raurile de munte din Romania, fara beneficii majore pentru economie, oameni sau natura. Daca vrei sa protejezi raurile de munte din Romania de buldozere, semneaza petitia celor de la WWF si apoi ajuta-ne sa ajungem cu acest mesaj la cat mai multi oameni. Va multumim! 

http://www.raurileromaniei.ro/salveaza-raurile/

Stimata doamna Lucia Varga, Ministru Delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura Spre stiinta: Doamnei Rovana Plumb, Ministru al Mediului si Schimbarilor Climatice Domnului Constantin Nita, Ministru Delegat pentru Energie, Ministerul Economiei
 
Ca cetatean al Romaniei sunt bucuros sa am ocazia de a ma adresa Dumneavoastra cu solicitarea de a actiona de urgenta pentru a opri distrugerea raurilor de munte din Romania.
 
Strategia Energetica a Romaniei promoveaza investitiile in „energia verde” prin construirea de microhidrocentrale pe raurile de munte. Stiu ca finantarea acestor investitii este incurajata de catre autoritatile statului prin alocarea de certificate verzi companiilor care produc energie din resurse regenerabile. Multe dintre aceste investitii sunt finantate din fonduri nerambursabile, fapt ce incurajeaza mai mult decat este nevoie investitiile in microhidrocentrale. In final costurile certificatelor verzi sunt suportate de catre cetatenii Romaniei prin plata facturii energiei electrice.
Ultima actualizare Joi, 14 Noiembrie 2013 22:11
Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 4 of 14

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact