logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


MEDIU
Cand altii taie padurile, TSD Sighet si Asociatia Nordica le planteaza ! PDF Imprimare Email
Scris de Apopi Mariana Diana   
Sâmbătă, 21 Mai 2011 10:34
In plin scandal privind retrocedarile dubioase de terenuri forestiere si taieri ilegale de arbori, tinerii social democrati sigheteni au inceput un nou proiect de impadurire intitulat ”Perdeaua rosie” alaturi de Asociatia Nordica din Sighetu-Marmatiei.
 
Un numar de 15 tineri au plantat astazi, 21 mai, 20 de mesteceni la periferia Sighetului, in zona blocurilor ANL care se construiesc in momentul de fata.
 
”Dorim ca prin atitudinea noastra sa oferim un exemplu tuturor celor care doresc sa ne urmeze. Tuturor ne pasa de mediul in care traim insa, facem ceva concret ca sa-l protejam? Fii tu schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume. Noua ne pasa de mediul inconjurator, prin urmare pretuim pretuim natura si va sfatuim sa plantati si voi cate un copac, de fiecare cand puteti si aveti posibilitatea!” a fost indemnul presedintelui tinerilor social democrati sigheteni, Aurica Stroblea.
Ultima actualizare Sâmbătă, 21 Mai 2011 14:22
Citeşte mai mult...
 
17 mai 1995: Alpinistul Constantin Lăcătuşu a devenit primul român care a atins vârful Everest PDF Imprimare Email
Scris de Apopi Mariana Diana   
Marţi, 17 Mai 2011 08:29

Alpinist si geolog, Constantin Lacatusu este primul roman care a escaladat varful Everest, in anul 1995. De asemenea, este primul roman care a reusit sa urce cele mai inalte varfuri ale celor sapte continente.

"Am facut primele incursiuni montane in Ceahlau, Bucegi si in muntii din jurul orasului Piatra Neamt, iar in 1981, la 20 de ani, cu un grup de prieteni apropiati, toti incepatori si fara antrenor am realizat primele trasee alpine, in Cheile Bicazului. Am gustat din plin aventura acelui botez alpinistic si am stiut de atunci ca voi face alpinism pe termen lung." (Constantin Lacatusu)

 
Campanie: Planteaza fapte bune in Maramures! PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Luni, 16 Mai 2011 20:47

Dupa “Let’s do it, Romania!” un alt proiect cu impact si apreciat la nivel international are ocazia de a prinde radacini in Maramures. 

Miscarea Nationala de Impadurire “Plantam fapte bune in Romania” este o initiativa a societatii civile din Romania care va implica ONG-urile, publicul larg, autoritatile, companiile si mass media din intreaga tara in protejarea si cresterea de paduri.


Miscarea se va derula la nivel national, pe o perioada de 5-7 ani si vizeaza trei obiective majore: plantarea a 300 de hectare de copaci in primul an si intretinerea acestora, realizarea unei harti virtuale a zonelor despadurite si realizarea unei campanii de constientizare a publicului privind importanta padurilor.

Ultima actualizare Luni, 16 Mai 2011 22:07
Citeşte mai mult...
 
Iarna prin Munţii Apuseni PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel (Asociaţia Valea Verde)   
Marţi, 15 Martie 2011 14:19

Zăpadă şi pădure. Pădure şi zăpadă. Noaptea, negrul cer senin cu ale sale miliardele de stele scintilante… molizi ce se profilează către boltă, parcă şi mai impresionanţi decât… altădată. O pustietate rece, de te minunezi oare cum de pot supravieţui fiinţe vii în asemenea condiţii. Ziua, deşi lumina este strălucitoare şi avem perfectă vizibilitate până la mare distanţă, rar mişcă ceva animal… parcă orice vietate care poate decide, preferă să rămână în ceva ascunziş care îi creşte şansa de a rămâne în viaţă… până la următoarea încălzire. Pădure înzăpezită întreruptă uneori de albul imaculat al ‘zonelor-înierbate’ pe care ici-colo se conturează îngrădiri de stâne lipsite de prezenţa viului… totuşi fotogenice. Frumos peisaj, dar nici nu îţi poţi închipui cam cât de dramatic trebuie să fie gerul în zone mai puţin ‘temperate’. Desigur, temperatura mai creşte pe aici în zilele cu cer acoperit plumburiu… cu nori din care se revarsă ninsoarea abundent sau molcom; totuşi, când vântul bate cu putere, apare o senzaţie de Siberia, cu zăpada viscolită şi troienită… imagini dramatice prin aşezările umane din zone de culme…    

Prin Valea Iadului în sectoare cu aspect de chei cu pereţi mai stâncoşi sau mai împăduriţi, ai ocazia să admiri impresionante formaţiuni de gheaţă, având complexitate şi masivitate rar întâlnită, ţurţuri şi domuri, perdele de gheaţă, efemere podoabe ale blocurilor şi versanţilor de piatră. Interesanţi ca aspect sunt arborii cu mătreaţa bradului (Usnea sp), mai cu seamă acei molizi pe care lichenii sunt prezenţi masiv, atârnând de pe crengi, îmbrăcând trunchiurile… Apar două sănii trase de grupuri de caini husky siberian, cu doi oameni alunecând în sus către Stâna de Vale… în atmosfera asta glacială nimic nu se potrivea mai bine pentru a da ceva viaţă-umană peisajului… dacă era nevoie.  

Ultima actualizare Marţi, 15 Martie 2011 15:27
Citeşte mai mult...
 
Ungurii vor un institut international de cercetare a bazinului Tisa, insa romanii pastreaza tacerea PDF Imprimare Email
Joi, 24 Februarie 2011 19:25
Ministrul Dezvoltarii Rurale din Ungaria, Fazekas Sandor, insista pe langa autoritatile din Bucuresti pentru infiintarea unui institut international care sa aiba ca obiect de activitate cercetarea bazinului Tisa. Solicitarea a fost lansata in repetate randuri ministrului Mediului, insa, deocamdata, romanii tac mac si nu fac niciun pas pentru lansarea unei astfel de colaborari. 

Surse neoficiale spun insa ca maghiarii sunt hotarati sa miste lucrurile in zona Tisei pentru a reduce poluarea. Ele vehiculeaza si ideea ca se va merge inclusiv pe varianta implicarii Ucrainei in acest proiect. 

Voci numeroase din Ungaria acuza Romania pentru problemele de mediu din bazinul amintit, reclamandu-se ca autoritatile nu iau masuri pentru a impiedica deversarile in afluentii Tisei si nu educa populatia in sensul colectarii PET-urilor si a deseurilor de pe vaile raurilor. 
Ultima actualizare Vineri, 25 Februarie 2011 08:32
Citeşte mai mult...
 
Amor naturae (I) - Confesiuni esentiale despre cum am ajuns sa iubesc natura PDF Imprimare Email
Scris de Claudia Hotea   
Marţi, 08 Februarie 2011 06:46
Foto: Sorin Hotea
Nu as putea sa spun ca te nasti cu iubirea fata de natura in sange sau ca te educi si te educa ea sau ca ai primit-o ca un dar de la o divinitate absolut naturalista si ea. Prefer sa ma relationez cu sentimentul care se formeaza in suflet privindu-l ca o alegere afirmativa, categorica, absoluta si totalmente voluntara. Probabil daca as incerca sa sondez cele mai adanci locuri ale fiintei mele, unde urmele de egoism incep sa dispara, o revelatie ca si cea de mai sus este necesara si de ce nu dorita pentru a-mi justifica actiunile si a da sens existentei.
 
Totusi daca privesc lucrurile dintr-o perspectiva total pragmatica si bine infipta in realitatea cotidiana incep sa vad ca acest amor naturae, dragostea de natura, de esenta, de insasi ceea ce suntem noi toti, vine din experiente nenumarate care m-au pus fata in fata cu subiectul discutiei noastre. Preferam adesea sa privim natura ca un obiect functional si am inceput deja sa confundam acest termen cu asezarile urbane, cu cotidianul de beton si sticla, cu planta din ghiveci pe care am uitat sa o udam de o saptamana. Aceste conceptii relativ gresite despre jungla urbana in care traim se surpa aproape instantaneu atunci cand o parasim si cand suntem pusi la colt de adevarata natura, adevarata salbaticie, pe care vrem nu vrem pana la urma o vom descoperi.
Ultima actualizare Marţi, 08 Februarie 2011 08:17
Citeşte mai mult...
 
2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Marţi, 01 Februarie 2011 13:07
Mâine, 2 februarie este Ziua Mondială a Zonelor Umede. În urmă cu 40 de ani, se semna la Ramsar, în Iran, Convenţia asupra Zonelor Umede, tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent, există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importanţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.

De la aderarea României (1991) şi până în prezent, cinci regiuni din ţară  au fost desemnate situri Ramsar: Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanţa) (1996).
Ultima actualizare Marţi, 01 Februarie 2011 13:00
Citeşte mai mult...
 
Ion Maris: Asociaţia Valea Verde se implică în trainingul tinerilor ONG-işti PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Marţi, 18 Ianuarie 2011 09:53

Sâmbătă 15 ianuarie şi Duminică 16 ianuarie Asociaţia Valea Verde a organizat un workshop interactiv moderat de Roger de Freitas (UK - Londra). La această întâlnire au participat membri şi voluntari ai Asociaţiei Valea Verde, tineri sigheteni dornici de-a înţelege şi asimila cunoştinţe fundamentale în activitatea organizaţiilor neguvernamentale (ONG). Au fost analizate mai multe propuneri/ idei de potenţiale proiecte implementabile în zona noastră. Invitatul special al acestui workshop, Roger de Freitas, specialist cu vastă experienţă ca şi consultant pe probleme de busines, mediu, membru în board–ul unor importante fundaţii şi organizaţii caritabile din Marea Britanie, Germania, etc, este vicepreşedinte al Open Spaces Society şi membru în Consiliul Consultativ al Global Nature Fund. Ca un filantrop ce este, lucrează de cele mai multe ori direct cu ONG–urile relevante din diverse ţări, organizaţii focalizate pe dezvoltarea durabilă, interesate de-a îşi dezvolta capacitatea şi potenţialul intraorganizational, pentru a face faţă provocărilor unei lumi globalizate, în rapidă şi profundă schimbare.

Ultima actualizare Marţi, 18 Ianuarie 2011 10:12
Citeşte mai mult...
 
Parcul Naţional Munţii Rodnei, propus să facă parte din patrimoniul mondial pentru natură PDF Imprimare Email
Joi, 23 Decembrie 2010 11:20

Preşedintele Asociaţiei Eco Rodna, Claudiu Iuşan, care este şi manager în cadrul proiectului "Măsuri de management conservativ al biodiversităţii Parcului Naţional Munţii Rodnei - sit Natura 2000", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că acceptarea Parcului Naţional Munţii Rodnei drept parte a patrimoniului universal pentru natură presupune un studiu complex pentru dovedirea faptului că este un centru endemo-genetic la nivel mondial.

Citeşte mai mult...
 
Floarea Pasiunii a fost desemnata Planta Medicinala a Anului 2011 PDF Imprimare Email
Marţi, 21 Decembrie 2010 09:55
Floarea pasiunii (Passiflora incarnata) a fost desemnată Planta Medicinală a Anului 2011 de o echipă de cercetători din domeniul evoluţiei istorice a plantelor medicinale de la Universitatea din Wurtzburg.
 
Echipa de cercetători germani arată că planta ajută la înlăturarea agitaţiei nervoase, a insomniei uşoare şi a durerilor gastrointestinale provocate de nervozitate, adăugând că testele au mai arătat că este folositoare şi în scăderea anxietăţii. Faţă de multe medicamente psihotropice, floarea pasiunii nu are efecte de relaxare a muşchilor, ceea ce o face să fie un sedativ general bun, care poate fi luat în cursul zilei.
 
Cercetătorii spun că cele mai puternice extracte sunt din frunze. Deşi nu sunt siguri în privinţa substanţelor care au efecte benefice asupra sănătăţii, oamenii de ştiinţă cred că efectul principal s-ar datora lanţurilor de molecule numite flavonoizi care calmează şi scad anxietatea prin inhibiţia anumitor neurotransmiţători.
Citeşte mai mult...
 
Ce amprenta de carbon are o tura de spalat rufe? PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 27 Noiembrie 2010 10:22

Detergentii moderni functioneaza la fel de bine si la 30 de grade Celsius, scrie publicatia britanica, iar oamenii ar putea economisi in jur de 100 de grame de CO2 prin simpla reglare a temperaturii masinii de spalat la aceasta pozitie. Cele mai mari economii se pot face insa in procesul de uscare a rufelor. De exemplu, in cazul unei ture obisnuite de spalat la o temperatura de 40 de grade, aproape trei sferturi din amprenta de carbon se datoreaza mai degraba uscarii decat spalatului – ceea ce pare sa confirme regula generala ca cu cat un aparat electrocasnic genereaza mai multa caldura, cu atat va avea nevoie de mai multa energie pentru a functiona.

Masinile de spalat cu uscator si masinile de uscat rufe folosesc de regula electricitate pentru a genera caldura, iar amprenta lor de carbon este de doua ori mai mare decat in cazul producerii de caldura cu ajutorul gazelor. Exista si aparate pe baza de gaz, insa nu au devenit inca indeajuns de populare, in ciuda faptului ca consuma mult mai putina energie.

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior11121314UrmătorSfârşit »

Page 13 of 14

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact