Alpinist si geolog, Constantin Lacatusu este primul roman care a escaladat varful Everest, in anul 1995. De asemenea, este primul roman care a reusit sa urce cele mai inalte varfuri ale celor sapte continente.

"Am facut primele incursiuni montane in Ceahlau, Bucegi si in muntii din jurul orasului Piatra Neamt, iar in 1981, la 20 de ani, cu un grup de prieteni apropiati, toti incepatori si fara antrenor am realizat primele trasee alpine, in Cheile Bicazului. Am gustat din plin aventura acelui botez alpinistic si am stiut de atunci ca voi face alpinism pe termen lung." (Constantin Lacatusu)

Dupa “Let’s do it, Romania!” un alt proiect cu impact si apreciat la nivel international are ocazia de a prinde radacini in Maramures. 

Miscarea Nationala de Impadurire “Plantam fapte bune in Romania” este o initiativa a societatii civile din Romania care va implica ONG-urile, publicul larg, autoritatile, companiile si mass media din intreaga tara in protejarea si cresterea de paduri.

Miscarea se va derula la nivel national, pe o perioada de 5-7 ani si vizeaza trei obiective majore: plantarea a 300 de hectare de copaci in primul an si intretinerea acestora, realizarea unei harti virtuale a zonelor despadurite si realizarea unei campanii de constientizare a publicului privind importanta padurilor.

Zăpadă şi pădure. Pădure şi zăpadă. Noaptea, negrul cer senin cu ale sale miliardele de stele scintilante… molizi ce se profilează către boltă, parcă şi mai impresionanţi decât… altădată. O pustietate rece, de te minunezi oare cum de pot supravieţui fiinţe vii în asemenea condiţii. Ziua, deşi lumina este strălucitoare şi avem perfectă vizibilitate până la mare distanţă, rar mişcă ceva animal… parcă orice vietate care poate decide, preferă să rămână în ceva ascunziş care îi creşte şansa de a rămâne în viaţă… până la următoarea încălzire. Pădure înzăpezită întreruptă uneori de albul imaculat al ‘zonelor-înierbate’ pe care ici-colo se conturează îngrădiri de stâne lipsite de prezenţa viului… totuşi fotogenice. Frumos peisaj, dar nici nu îţi poţi închipui cam cât de dramatic trebuie să fie gerul în zone mai puţin ‘temperate’. Desigur, temperatura mai creşte pe aici în zilele cu cer acoperit plumburiu… cu nori din care se revarsă ninsoarea abundent sau molcom; totuşi, când vântul bate cu putere, apare o senzaţie de Siberia, cu zăpada viscolită şi troienită… imagini dramatice prin aşezările umane din zone de culme…    

Prin Valea Iadului în sectoare cu aspect de chei cu pereţi mai stâncoşi sau mai împăduriţi, ai ocazia să admiri impresionante formaţiuni de gheaţă, având complexitate şi masivitate rar întâlnită, ţurţuri şi domuri, perdele de gheaţă, efemere podoabe ale blocurilor şi versanţilor de piatră. Interesanţi ca aspect sunt arborii cu mătreaţa bradului (Usnea sp), mai cu seamă acei molizi pe care lichenii sunt prezenţi masiv, atârnând de pe crengi, îmbrăcând trunchiurile… Apar două sănii trase de grupuri de caini husky siberian, cu doi oameni alunecând în sus către Stâna de Vale… în atmosfera asta glacială nimic nu se potrivea mai bine pentru a da ceva viaţă-umană peisajului… dacă era nevoie.  

Sâmbătă 15 ianuarie şi Duminică 16 ianuarie Asociaţia Valea Verde a organizat un workshop interactiv moderat de Roger de Freitas (UK - Londra). La această întâlnire au participat membri şi voluntari ai Asociaţiei Valea Verde, tineri sigheteni dornici de-a înţelege şi asimila cunoştinţe fundamentale în activitatea organizaţiilor neguvernamentale (ONG). Au fost analizate mai multe propuneri/ idei de potenţiale proiecte implementabile în zona noastră. Invitatul special al acestui workshop, Roger de Freitas, specialist cu vastă experienţă ca şi consultant pe probleme de busines, mediu, membru în board–ul unor importante fundaţii şi organizaţii caritabile din Marea Britanie, Germania, etc, este vicepreşedinte al Open Spaces Society şi membru în Consiliul Consultativ al Global Nature Fund. Ca un filantrop ce este, lucrează de cele mai multe ori direct cu ONG–urile relevante din diverse ţări, organizaţii focalizate pe dezvoltarea durabilă, interesate de-a îşi dezvolta capacitatea şi potenţialul intraorganizational, pentru a face faţă provocărilor unei lumi globalizate, în rapidă şi profundă schimbare.

Preşedintele Asociaţiei Eco Rodna, Claudiu Iuşan, care este şi manager în cadrul proiectului "Măsuri de management conservativ al biodiversităţii Parcului Naţional Munţii Rodnei - sit Natura 2000", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că acceptarea Parcului Naţional Munţii Rodnei drept parte a patrimoniului universal pentru natură presupune un studiu complex pentru dovedirea faptului că este un centru endemo-genetic la nivel mondial.

Detergentii moderni functioneaza la fel de bine si la 30 de grade Celsius, scrie publicatia britanica, iar oamenii ar putea economisi in jur de 100 de grame de CO2 prin simpla reglare a temperaturii masinii de spalat la aceasta pozitie. Cele mai mari economii se pot face insa in procesul de uscare a rufelor. De exemplu, in cazul unei ture obisnuite de spalat la o temperatura de 40 de grade, aproape trei sferturi din amprenta de carbon se datoreaza mai degraba uscarii decat spalatului – ceea ce pare sa confirme regula generala ca cu cat un aparat electrocasnic genereaza mai multa caldura, cu atat va avea nevoie de mai multa energie pentru a functiona.

Masinile de spalat cu uscator si masinile de uscat rufe folosesc de regula electricitate pentru a genera caldura, iar amprenta lor de carbon este de doua ori mai mare decat in cazul producerii de caldura cu ajutorul gazelor. Exista si aparate pe baza de gaz, insa nu au devenit inca indeajuns de populare, in ciuda faptului ca consuma mult mai putina energie.