Recent, o echipa de cercetatori finalndezi au demonstrat ca iubirea ca emotie ne "incalzeste", in timp ce depresia ne raceste (ne face sa ne simtim "blue"). Ei au realizat harti despre cum anume se transforma corpul nostru atunci cand experientiaza o emotie. Scopul studiului a fost acela de a identifica posibilele diferente intre regiuni geografice si intervale de varsta diferite despre ce anume simtim si cum anume traim fizic emotiile noastre. Celor 773 de participanti la studiu li s-a cerut sa coloreze diferitele zone din corp in functie de unde anume simt ca traiesc o anumita emotie care le-a fost indusa prin expunerea lor la niste stimului.

Culorile au si ele o semnificatie care le-a fost data participantilor, galben inseamna foarte intens, apoi rosu, negru, albastru inchis si spre extrema albastru foarte deschis. Iata ce au obtinut:

       Michael Banton într-una din cărţile sale realizează o introducere extrem de competentă în problematica dicriminării, a problemelor sociale pe care le generează aceasta, a modului în care poate fi localizată precum şi a legislaţiei internaţionale care furnizează remedii şi protecţii împotriva discriminării. Şi totuşi în ce măsură ne priveşte această problemă a discriminării? Cât de actuală şi cât de acută este ea? Probabil că este utilă, cât şi necesară, o scurtă prezentare a modului în care poate fi abordată problematica discriminării în cazul societăţii româneşti. Din punct de vedere etimologic, a discrimina înseamnă a face distincţie clară între anumite obiecte, a stabili o graniţă, o diferenţiere plecând de la trăsăturile lor distinctive. Totuşi, astăzi, cuvântul discriminare se încarcă cu o conotaţie negativă: a discrimina, în limbajul obişnuit, nu mai înseamnă pur şi simplu a separa, ci a separa ierarhizând, tratând mai rău tocmai pe cei ce vor fi identificaţi drept victime ale discriminării. Astfel, discriminarea se defineşte prin diferenţă sau distincţie interzisă deoarece este nelegitimă, arbitrară. Discriminarea este o acţiune individuală, dar dacă membrii aceluiaşi grup sunt trataţi sistematic în mod similar, aceasta constituie şi un patern social de comportament agregat (Michael Banton, 1998).