Jumatate dintre romani sunt stresati la job. Asta arata statisticile recente. 41% dintre angajati asista in fiecare zi la scene in care seful sau colegii tipa unii la altii la locul de munca. Dintre acestia, 8% se incadreaza in fenomenul de mobbing. Un concept nou, dar cu radacini vechi in societatea romaneasca, avertizeaza specialistii, care explica ce este mobbing-ul - hartuirea sistematica la locul de munca. Daca esti atacat si stigmatizat de colegi si de sefi prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare sau izolare, atunci ai toate sansele sa fii victima unui astfel de fenomen. Consecintele nu sunt deloc de neglijat. Imposibilitatea de a raspunde unor astfel de atacuri, care se intind pe mai mult de sase luni, conduce la depresii, insomnie, scaderea increderii in sine, pierderea eficientei la locul de munca sau la stres acut. O ancheta sociologica realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii si prezentata in cadrul unei conferinte organizate de Asociatia Colfasa arata ca stresul perceput la job este generat, in cele mai multe cazuri, de lucrul peste program.

Putem fi mai fericiti? Probabil ca fiecare dintre noi isi doreste sa afle raspunsul la aceasta intrebare. Cat de mult control avem asupra vietii noastre, asupra deciziei de a deveni mai impliniti cu noi insine, cu cei din jur si implicit cu viata? David Lykken este un cercetator interesat de modul in care fericirea se afla in genele noastre. Am putea spune ca, in functie de cat de satisfacuti cu viata au fost parintii nostri, vom fi si noi? Studiile realizate de el au evaluat gemenii monozigoti si dizigoti. Rezultatele lui indica faptul ca, 50% din satisfactia unui individ cu viata provine din programarea noastra genetica (genele influenteaza stari precum: o personalitate deschisa-extroverta; capacitatea de a face fata unui nivel ridicat de stres si a avea nivele scazute de anxietate si depresie).

Tot Lykken a descoperit ca factorii circumstantiali precum: venitul, statutul marital, religia si educatia contribuie doar intr-un procent de 8% la starea noastra de bine. Ideea centrala pe care se bazeaza autorul este ca fiecare dintre noi avem un punct al fericirii, similar greutatii corporale. Indiferent de ce ni s-ar intampla in viata- lucruri bune sau rele, specatculare sau groaznice- tindem sa ne intoarcem mereu la punctul nostru presetat. Si pentru aceasta teza exista numeroase explicatii si experimente realizate de-a lungul timpului. Spre exemplu, castigatorii la loterie au fost evaluati pentru a le vedea starea de bine de dupa castig si apoi cativa ani mai tarziu.

Atunci cand vorbim de fericire este util sa operationalizam acest construct in doua mari categorii: emotii pozitive si negative. Barbara Fredrickson este o cercetatoare care a castigat in anul 2000, un premiu foarte important pentru teoria ei despre functia emotiilor pozitive. Ea sustine faptul ca, acestea au avut un rol foarte important in evolutia noastra ca si fiinte umane. Ne ajuta pe plan intelectual, fizic, din punct de vedere al resurselor sociale si ne ajuta sa construim rezerve pe care mai apoi, in situatii de amenintare sa le putem utiliza din plin.

Atunci cand traim emotii pozitive, ne simtim mai bine, mai relaxati, iar cei din jur par sa ne placa mai mult, sa ne caute compania, sa ne ceara prietenia sau iubirea. Spre deosebire de momentele in care traim emotii negative, atunci cand relaxarea si buna dispozitie exista, vom fi mai expansivi, toleranti si creativi, deschisi spre idei si experiente noi.

Iti propun un chestionar care nu-ti va lua mai mult de 5 minute. Scopul lui este de a afla cat de fericit esti in momentul de fata. Chestionarul nu este varianta oficiala tradusa si care se pliaza pe populatia romaneasca, ci o varianta foarte apropiata. Originalul a fost propus de Michael W. Fordyce si aplicat in principal pe americani.

In general, cat de fericit sau nefericit te simti? Alege una dintre variantele de mai jos care descrie cel mai bine media fericirii tale:

10. Extrem de fericit (ma simt in extaz, extrem de fericit, fantastic)

9. Foarte fericit (ma simt cu adevarat bine, euforic)

8. Destul de fericit (ma simt bine, vesel )

7. Fericit mediu (ma simt bine si oarecum voios)

6. Oarecum fericit (doar putin mai mult decat normal)

5. Neutru (nici fericit, nici nefericit)

4. Putin nefericit (doar putin sub neutru)

3. Moderat nefericit (ma simt putin cam rau)

Limbajul non-verbal este foarte important in interactiunea noastra cu cei din jur. Decodificat, el transmite ganduri bune partenerului de discutii, aprobare sau dezaprobare, recunostinta, simpatie, dezinteres sau iubire. Cu siguranta cunosti beneficiile zambetului despre care poti afla in aproape orice revista sau pe orice site, insa probabil ca nu stiai urmatoarele lucruri:

1. Exista doua tipuri de zambete numite: pan American smile si Duchenne smile.

2. In functie de modul in care zambesti se pot prezice cateva aspecte ce tin de viata ta, din urmatorii ani: satisfactia cu viata si casnicia, starea de bine si optimismul.

3. Modul in care zambesti in pozele din albumul de absolvire al liceului sunt resurse exceptionale pentru psihologi in ideea de a prezice cum anume te vei simti in propria ta piele, mai tarziu in viata de adult.

Daily Mail sustine ca 1 din 5 barbati dezvolta depresie dupa nasterea primului lor copil. Autorii cercetarii sustin ca, depresia la tatici apare din cauza presiunii resimtite in urma nasterii copilului, lipsei de somn, dar si a nivelului ridicat de responsabilitate care apare. Studiul a fost realizat UK Medical Research Council (MRC), University College London si a fost publicat in jurnalul medical Archives of Pediatric and Adolescent Medicine. A fost realizat pe parinti, atat mamici, cat si tatici, de la nasterea copilului si pana cand acesta a implinit 12 ani. Ceea ce s-a observat  a fost faptul ca, 39% din mame si 21% din tati au dezvoltat simptome specifice depresiei postnatale cu cel mai mare risc in primul an de viata al copilului. Daca vrei sa citesti mai multe despre acest studiu, consulta site ul nhs.uk.