Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ein-Kerem (lângă Ierusalim); este fiul Elisabetei (verişoara Mariei, mama lui Isus) şi al rabinului rural Zaharia. A venit pe lume cu circa 6 luni înaintea lui Isus. Nu au copilărit împreună, dar (după părerea unor autori) s-ar fi cunoscut în tinereţe, petrecând probabil o anumită perioada împreuna la Qumran, unde ar fi primit o educaţie comună eseniană. Predicator ascet, a activat la vârstă adultă, numai în preajma râului Iordan. Predicile sale poartă amprenta radicalismului esenian, anunţând iminenţa Apocalipsei şi a „Judecăţii de Apoi”, îndemnând la pocăinţă, botez şi ispăşirea păcatelor. L-a criticat public în mod repetat pe tetrarhul Herodes Antipas, pentru culpa de a se fi căsătorit cu Herodia, fosta soţie a fratelui vitreg Philippus, fapt care a atras întemniţarea sa în cetatea Machaerus din Pereia (azi în Iordania). La o petrecere cu mulţi oaspeţi, Salomeea (14-15 ani), fiica Herodiei, ar fi dansat în faţa tatălui său vitreg Herodes Antipas, solicitându-i capul lui Ioan Botezătorul, în schimbul favorului de a-i deveni amantă. Ioan Botezătorul ar fi fost ucis în aceeaşi seară, prin decapitare, capul fiind adus Salomeei pe o tavă. Trupul lui Ioan Botezătorul ar fi fost dus de susţinătorii săi în localitatea Sebastia (azi în Cisiordnia), unde ar fi fost îngropat. Împăratul roman anticreştin Julianus Apostata (360-363) ar fi ars rămăşiţele lui Ioan Botezătorul, împrăştiindu-i cenuşa. Capul ar fi fost salvat şi dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol(Turcia), de unde a fost dus în provincia Poitou (Franţa) de către regele francon Pippin III (715-768. Din trup ar mai fi rămas nearse numai un braţ şi un deget.

În municipiul nostru, mai precis în locul numit SIHEI, între anii 2013- 2017, s- a înălţat o frumoasă biserică de lemn, o casă de locuit, casă muzeu şi un prăznicar. Toate acestea s- au realizat cu binecuvântarea Preasfinţitului Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, iar lucrările au fost conduse şi cheltuielie suportate în proporţie de 90% de către părintele Fereştean Viorel, paroh în Valea Hotarului şi familia sa, la care s- au adăugat şi alţi donatori A fost dorinţa părintelui, în amintirea doamnei preotese Lidia Fereştean, trecută la cele veşnice în anul 2012, de aceea biserica va avea ca hram Sfânta Lidia şi Duminica Tuturor Sfinţilor.

Biserica, construită după un proiect al vestitului arhitect Cordoş Dorel, a fost înzestrată cu un iconostas, mobilier şi s- a zidit Sfânta Masă.

Sâmbătă, 20 Mai, zi în care în calendarul bisericii noastre este pomenită Sfânta Lidia, Prea Sfinţia Sa Dr. IUSTIN, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului va sfinţi această biserică şi totodată P.S. Sa va face cunoscut că acest ansamblu maramureşean deosebit va deveni un aşezământ cultural, social, care va găzdui taberele cu tineretul creştin ortodox din Proropopiatul Sighet.

Lucrările realizate din lemn au fost executate de o echipă de constructori condusă de Bledea Mihai din Vadu Izei, cele din zid, piatră şi beton, constructori conduşi de Leordean Viorel din Sarasău iar iconostasul şi mobilierul au fost confecţionate de către Boşca Petru din Valea Stejarului. Icoanele din iconostas au fost pictate de către Octavian Ciocşan.

Biserica a fost înzestrată şi cu două clopote, donaţie a familiilor fiului şi fiicei părintelui ctitor, respectiv: fam. Pr. Fereştean Viorel Dacian, paroh în Mocira, Protopopiatul Baia Mare, şi fam. D-nei Mariş Lidia Claudia din Sighetu Marmaţiei.