În fiecare an un număr îngrijorător de mare de oameni sunt diagnosticaţi cu cancer. În acelaşi timp tot atâţia oameni scapă de cancer, chiar dacă sunt fumători înrăiţi…cum aşa? Răspunsul este dat de un nou studiu al cercetătorilor suedezi, de la Institutul Karolinska din Stockholm, publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences” (Procedurile Academiei Naţionale de Ştiinţe).

Profesorul de la Centrului de Microbiologie şi Biologie a tumorilor din cadrul Institutului, George Klein, care a predat şi a cercetat încă din 1940, a încercat să ofere o explicaţie, apleând la genetică, a acestei „rezistenţe la cancer”. Se pare că există anumite genotipuri „anti-cancer” care ne oferă un „scut” împotriva acestei boli cumplite. Klein a subliniat importanţa rezistenţei biologice la cancer a unor indivizi.

Ce ştim, de fapt, despre cancer? Cancerul e o boală caracterizată printr-o diviziune necontrolată a celulelor şi prin capacitatea acestor celule de a invada alte ţesuturi din organism, fie prin creştere directă în ţesuturi adiacente (invazie) fie prin migraţia celulelor spre locuri mai îndepărtate în organism (metastază). Această creştere necontrolată este cauzată de anormalităţi în ADN, cum ar fi de exemplu mutaţii ale genelor care controlează înmulţirea celulelor.

Pentru prima dată, The Food and Drug Administration a SUA a permis folosirea unui medicament ce provine de la animale ce au fost modificate genetic. Este vorba de un medicament care subţiază sângele la persoanele care au deficienţă de o anumită proteină şi sângele le este mai gros, cu risc ridicat de blocare ale vaselor de sânge. Nişte capre au fost modficate genetic încât să producă proteina aceasta în cantităţi mai mari în laptele lor, din care a fost creat medicamentul.

Proteina poartă numele de antitrombină şi în medie, o persoană din 5000, are un organism care este deficitar la a produce această proteină singur. Prin urmare, ele prezintă un risc mai ridicat de a produce cheaguri de sânge care pot să ajungă la plămâni şi creier şi să le provoace decesul. În cazul femeilor însărcinate, există riscul ca fătul să se îmbolnăvească şi chiar să decedeze datorită unor cheaguri de sânge în placentă.

Google a lansat miercuri aplicaţia Latitude, cu ajutorul căreia utilizatorii pot localiza o persoană folosind numărul de telefon mobil al acesteia, a anunţat compania americană pe blogul său oficial.

Aplicaţia reprezintă pentru utilizatori o metodă distractivă de a rămâne în contact cu persoanele apropiate, indicând localizarea aproximativă a acestora. "Veţi şti dacă soţul dumneavoastră este blocat în trafic, dacă unul dintre colegi este plecat din oraş sau dacă o rudă apropiată, care călătoreşte, cu avionul a ajuns la destinaţie", spun cei de la Google.

Fizica particulelor a jucat un rol cheie în dezvoltarea tehnologiei care permite analize medicale detaliate neinvazive ale organismului uman. În acest articol vă oferim o explicaţie pe înţelesul tuturor despre rezonanţa magnetică nucleară (RMN), precum şi un istoric al dezvoltării acestei tehnologii medicale atât de întâlnite astăzi.

Tehnologia medicală salvatoare de vieţi cunoscută sub denumirea de Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN) , realizează imagini detaliate ale ţesutului moale din corpul uman, aproape eliminând nevoia chirurgiei de explorare. Spre deosebire de razele X, poate deosebi materia cenuşie de materia albă în creier (1), ţesutul canceros de cel necanceros şi muşchii de organe (2), la fel şi să descopere hemoragii sau semne de lovitură.

O echipă de cercetãtori de la Universitatea Kiel, au descoperit o nouă proteină - Hydramacin - ce poate fi folosită ca şi bactericid. Ea este prezentă în corpul hidrei de apă dulce şi este o proteină aparte, neavând similitudini cu nici o altă proteină antibacteriană (excepţie făcând două antimicrobiene ce se găsesc în corpul lipitorilor).

O echipă de cercetãtori de la Universitatea Kiel, au descoperit o nouă proteină - Hydramacin - ce poate fi folosită ca şi bactericid. Ea este prezentă în corpul hidrei de apă dulce şi este o proteină aparte, neavând similitudini cu nici o altă proteină antibacteriană (excepţie făcând două antimicrobiene ce se găsesc în corpul lipitorilor).

Conform cercetătorilor, lumina albastră poate creşte încrederea şi nivelul de fericire. Studiul a fost efectuat de The Mind Lab (Laboratorul Minţii) de către un grup de cercetători si a relevat faptul că lumina colorată aduce beneficii asupra oamenilor.

Oamenii de ştiinţă au expus un grup de voluntari la diferite lumini de culori diferite si au constatat că bărbaţii se simt mai încrezători dacă sunt expuşi la lumină de culoare albastră sau verde, pe când femeile erau mai fericite la culoarea albastră, mov sau portocaliu.

Voluntarii ce au fost expuşi la lumina colorată au completat testele mentale cu 25% mai repede decât cei care nu au fost expusi. A fost testat şi timpul de reacţie ce a crescut cu 12%, iar coordonarea mână-ochi precum şi abilitatea de enumera cuvinte dintr-o lista privită anterior a fost îmbunătăţită.