Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkin au descoperit că imaginile sunt stocate în reţelele deneuroni timp de câteva secunde, chiar dacă noi nu mai vedem obiectele respective.  Acest lucru este posibil în cadrul cortexului vizual, parte a creierului unde sunt prelucrate imaginile formate pe retină și care face distincția între imaginile din plan. Din această cauză imaginile pe care le vedem au continuitate și nu par întrerupte. Studiul a fost publicat în revista ”Neuron”.

Ultimele cercetări nu reușiseră să lămurească problema stocării imaginilor și timpul cât acestea sunt fixate în creier. Rudiger von der Heydt, alături de echipa sa, au decoperit că imaginile sunt într-adevăr stocate. Acestea nu sunt însă detaliate, semănând mai mult cu o schiță rapidă a ceea ce am văzut.

Niște cercetători de la MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts) au demonstrat pentru întâia dată că pot folosi viruși modificați genetic pentru a construi atât anodul cât și catodul unei baterii de tip litiu-ion. Invenţia deschide drumul spre fabricarea de baterii nepoluante.

Angela Belcher, om de știință în domeniul materialelor la MIT și cea care a condus echipa de cercetare, spune că bateriile care s-au obținut astfel stochează la fel de multă energie și livrează aceeași putere ca cele mai performante baterii moderne disponibile comercial. Ele vor putea fi utilizate pentru diferite dispozitive electronice, cum ar fi iPod-urile sau telefoanele mobile. Un iPod ar putea fi alimentat de aceste baterii cam de trei ori mai mult timp decât de către bateriile sale obișnuite. Ar putea fi utilizate și în cazul autovehiculelor, deși va mai dura ceva timp până a se ajunge acolo.

Bateria prototip are forma unei monede. Tehnologia permite, însă, fabricarea unor baterii ușoare, flexibile, care pot lua forma spațiului în care se află. Bateriile asfel fabricate au avantajul că pot fi realizate cu procese ieftine și nedăunătoare mediului. Sinteza necesară se desfașoară la temperatura camerei sau mai scăzută, iar materialele folosite nu sunt toxice. Virușii sunt unii comuni, ce infestează bacterii, și sunt inofensivi oamenilor.

Chiar dacă până acum în facultăţile de medicină şi nu numai ni se spunea că murim cu la fel de multe celule în inimă cu câte ne naştem, se pare că ne-am înşelat. Un studiu publicat pe 3 aprilie în revista ”Science” confirmă acest fapt. Cercetarea, condusă de Jonas Frisén de la Institutul Karolinska din Stockholm, s-a bazat pe analiza prezenţei sau absenţei izotopului carbon 14 în ADN-ul celulelor din inimă.

În timpul Războiului Rece, izotopul carbon 14 a fost prezent în mediu în urma testelor efectuate pentru bombele nucleare. Chiar dacă acestea au fost interzise şi oprite şi nivelul radiaţiilor a scăzut brusc, o anumită cantitate de izotopi a rămas în mediu şi în organisme.

După apariţia fizicii cuantice şi a celebrelor formule ale lui Schrödinger viziunea noastră asupra universului s-a schimbat radical. A fost momentul în care au început să apară modele care încearcă să explice fenomenele din domeniul minuscul al atomilor şi să afle dacă legile de acolo se aplică şi în lumea pe care o percem zi de zi. Una dintre cele mai controversate teorii este cu singuraţă cea a universurilor paralele. Frank Tipler, fizician la Universitatea din Orleans, unul dintre adepţii acestui model, propune un experiment relativ simplu care ar putea verifica formule existente in teoria universurilor paralele.

Potrivit unui studiu recent, publicat de Asociaţia Psihologică Americană,  romantismul nu trebuie să stagneze  într-o relaţie, ci să progreseze pe parcursul acesteia. Romantismul  poate dura o viaţă întreagă şi poate mări sansele de a avea o  relaţie mai sănătoasă şi mai fericită.

Majoritatea  persoanelor cred că dragostea romantică este aceeaşi cu cea pasională, însă acest lucru nu este adevărat. Chiar dacă  dragostea romantică presupune acelasi  angajament, aceeaşi intensitate  şi atracţie sexuală, acesteia îi lipseşte componenta obsesiva. Când iubirea devine obsesivă, sentimentele de anxietate şi incertitudine apar, iar acest lucru duce la relaţii de scurtă durată.

Cercetatoarea Bianca P. Acevedo, de la Universitatea din California, a observat 17 relaţii de scurtă durată, la persoane  cu vârsta cuprinsă între 18 si 23 ani, care erau  sau nu casatorite şi aveau media duratie relaţiilor mai mică de 4 ani. Zece studii, la care au participat persoane de vârsta a doua, căsătorite de 10 sau mai mulţi ani, au oferit informatii despre  relaţiile de lungă durată.

Ultima versiune a lui ASIMO - celebrul robotul al celor de la Honda - a fost dotat cu o „pălărie cu creier”. Acest dispozitiv poate percepe gândurile unei persoane şi ajută astfel robotul să efectueze anumite mişcări. Robotul a fost creat în cadrul Institutului Japonez de Cercetare Honda.

Dacă până acum androidul putea să danseze, să fugă şi chiar să primească oaspeţi, acum are capacitatea efectua patru mişcări de bază cu mâinile, picioarele şi limba. Acestea sunt de fapt „dictate” de o persoană care se află în apropierea robotului, ce se gândeşte la ceea ce ar trebui el să facă. Gândurile, sau mai bine spus activitatea cerebrală a coordonatorului, sunt perceptute de dispozitivul robotului, pălăria specială,  care pune activează senzorii aflaţi în componenţa sa. În 90% din cazuri robotul efectuează mişcările corecte. Aceasta depinde însă şi de puterea de concentrare a persoanei ce-i transmite telepatic comenzile.

Cercetătorii au studiat până acum compoziţiile chimice a numeroşi meteoriţi şi traiectoriile a numeroşi asteroizi. Dar este pentru prima dată când a fost studiată compoziţia unui meteorit a cărui compoziţie mai fusese măsurată şi când acesta era încă asteroid în spaţiu. Compararea celor două, denumită calibrare, va permite determinarea mai precisă a compoziţiei chimice a celorlalţi asteroizilor din spaţiu şi indirect a originii acestora şi deci a istoriei sistemului solar. Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă Nature.

Asteroidul 2008 TC3 a fost identificat cu o zi înainte de a se prăbuşi pe Pâmânt, pe 7 octombrie 2008 într-un deşert din Nubia, Africa. Presa nu a fost alertată, căci era un astroid micuţ, care nu prezenta nici un pericol. Cercetătorii au estimat compoziţia sa chimică încă de când acesta se afla în spaţiu. Pentru aceasta, au studiat lungimile de undă ale luminii reflecate de materialul său. Când a căzut pe Pământ, echipe de experţi au fost trimise repede în Nubia pentru a identifica şi colecta resturile astroidului ce devenise meteorit. Acesta explodase la 37 de km altitudine. Au fost găsite aproape 50 de bucăţi.

Capacitatea plantelor verzi de a sintetiza substanţe organice din apă, dioxid de carbon şi energia luminoasă primită de la soare este vitală şi totodată fascinantă. Cercetători din întreaga lume încearcă să imite acest proces natural pentru a da o mână de ajutor vegetaţiei ce în ultima vreme nu mai face faţă activităţii noastre. O echipă de la Departamentul de Energetică al Laboratorului National Lawrence Berkeley din Statele Unite face încă un pas important spre realizarea primei frunze artificiale, dispozitiv ce ne va ajuta să producem combustibili lichizi precum plantele: aproape perfect ecologic.

De câteva milioane de ani plantele verzi produc substanţe organice nutritive prin intermediul fotosintezei. În frunze are loc o reacţie chimică de fotooxidare: apa absorbită din sol prin rădăcini ajunge în frunze unde, cu ajutorul luminii primite de la soare, este descompusă în molecule de oxigen, electroni şi ioni de hidrogen. Reacţia are nevoie însă şi de un catalizator pentru ca disocierea moleculei de apă să se producă rapid. Plantele dispun de un complex de proteine pe bază de magneziu ce îndeplinesc acest rol. Moleculele de oxigen sunt eliminate prin porii frunzelor, iar electronii şi ionii de hidrogen sunt folosiţi în a doua etapă a fotosintezei, reacţionând cu dioxidul de carbon absorbit prin frunze. Are astfel loc un proces de reducere a dioxidului de carbon din care rezultă substanţele organice.

Stephen Wolfram, creatorul celebrului program de calcul Mathematica, va lansa în o lună şi un pic o aplicaţie ce are potenţialul de a revoluţiona modul în care căutăm informaţii pe Internet. În vreme ce Google este un motor de căutare care oferă documente care ar putea să conţină răspunsul la întrebarea pusă, Wolfram Alpha este un motor de calcul, care efectiv calculează şi oferă răspunsul. Dacă Google stochează informaţii în baze de date uriaşe, Wolfram Alfa stochează doar algoritmii de calcul, precum legile fizicii. Dacă Google poate oferi doar ceea ce un alt om a pus deja pe internet, Wolfram Alfa poate oferi răspunsuri care nu sunt încă pe internet.

La ce fel de întrebări poate răspunde Wolfram Alpha?

Iată câteva exemple de întrebari la care poate oferi direct răspunsul, chiar dacă poate nici un om nu răspuns încă la aşa ceva şi prin urmare răspunsul nu se află încă pe internet: Care este suprafaţa României? Câte precipitaţii cad anual în România? Ce latitudine şi longitudine are Bucureştiul? Câţi neutroni sunt într-un atom de uraniu? Care este zecimala a 500-a a numărului pi? Şi aşa mai departe ...

Se poate şi în România! O echipă de cercetători români au inventat şi brevetat un nou tip de eoliană, ce prezintă numeroase avantaje. În primul rând, funcţionează şi acolo unde vânturile sunt foarte slabe, astfel că aproape oricine îşi poate pune lângă casa sa. În al doilea rând, nu scoate nici un zgomot, pe când eolienele clasice poluează fonic şi trebuie să fie departe de aşezări umane. În al treilea rând se opreşte singură dacă vântul este prea puternic, pe când cele clasice trebuia să dea un om comanda de a fi oprite. Acestea şi multe altele în articolul de mai jos.

Daca va intrebati pana unde merge pasiunea unora pentru calculatoare, s-ar putea sa nu gasiti un raspuns concret. Pana la extrem e cel mai potrivit, insa.

Un finlandez care si-a pierdut un deget intr-un accident si l-a inlocuit cu un USB.

Jerry Jalava, programator de meserie, a facut din handicapul sau un motiv de cercetare. Acesta a construit o proteza pentru deget dotata cu un stick de memorie, pe care poate stoca fotografii, filme, dar si fisiere folositoare.

Degetul-USB arata ca unul normal, insa de sub unghie poate iesi stickul salvator, atunci cand esti in pana de... memorie.

Agenţia Spaţială Indiană a descoperit din întâmplare trei noi specii de bacterii în astmosfera superioară, la altitudini între 20 şi 40 de km, unde radiaţiile ultraviolete sunt foarte intense. Ori studierea vieţii în condiţii extreme este foarte importantă pentru a înţelege originea vieţii pe Pământ şi pentru a asigura călătorii sigure spre Marte pentru echipaje umane. Descoperirea a fost efectuată la o misiune în care un balon colecta monstre de aer din stratosfera superioară pentru a fi analizat fizic şi chimic. Iată însă că în acest aer erau prezente şi forme foarte interesante de viaţă ...