Ediţia a III-a a simpozionului “Primăvara medicală sigheteană”, desfasurat in perioada 23-25 aprilie, organizat de Direcţia de Sănătate Publică Maramureş şi Spitalul Municipal Sighet, a fost un eveniment unic si special nu doar pentru Sighet, ci unul de referinta la nivel national.

S-a dovedit încă o dată cu acest prilej că medicii sigheteni şi medicina pe care o practică este apreciată atât în ţară, cât şi peste hotare, la acest simpozion venind aproape 200 de specialişti.

Avandu-l drept initiator si cooronator pe dr. Bodnar Vasile, managerul Spitalului Municipal Sighet, simpozionul a adus la Sighet medici de la cele mai renumite clinici din Romania (Iasi, Timisoara, Cluj-Napoca, Bucuresti si Baia Mare), alaturi de nume importante venite din Franta si Republica Moldova. Printre oaspetii francezi care onoreaza invitatia organizatorilor sigheteni se numara dr. Anca Alexandrescu Loppinet (Besancon Service de Medecine et Chirurgie Vasculaire), prof.dr. G. Camelot (Seful Clinicii de Chirurgie a Facultatii de Medicina din Besancon), dr. Milleret Rene (Membru al Biroului european si american de flebologie) si A. Bougaut (Besancon Service de Medecine et Chirurgie Vasculaire).

Cititorul D. I. din Vadu Izei ne scrie :”Am 48 de ani, dar de multă vreme am fost depistat cu tensiune arterială mare, care se menţinea aşa şi după tratament sau regim alimentar. Cardiologul m-a trimis acum 4 ani la Cluj sau la Baia Mare să-mi fac o ecografie pe vase (Doppler), pentru că la Sighet nu exista un asemenea aparat. S-ar putea să am artera carotidă înfundată. Din lipsă de timp şi de bani nu am făcut această investigaţie. Mai mult, am continuat să fumez ca turcul şi să mănînc grăsimi şi cărnuri fripte pe cărbune, lucru extrem de toxic. Toamna trecută am făcut un accident vascular cerebral ischemic. Internat la Spitalul Sighet, am fost trimis din nou la Eco Doppler, dar de data asta la un cabinet particular din Sighet, unicul din zonă. Acolo, dr. Ovidiu Godja (în imagine) a descoperit că artera carotidă era înfundată 99 la sută. Operaţia de desfundare nu s-a putut face decît după o lună de la AVC. Noroc că am fost operat de o echipă bună de la Institutul inimii din Cluj. Sîngele circulă de atunci normal, numi că am rămas cu sechele de pe urma infarctului cerebral anterior. Dacă făceam ecografia la timp şi operaţia, azi eram sănătos tun şi nu aveam nevoie de cîrjă pentru deplasare”.
Iată deci o experienţă tristă cauzată de lipsa unui banal ecograf, care, fiind foarte scump, i-a ţinut departe pe medicii sigheteni, mai ales că nu se cunoştea nici incidenţa acestor anomalii în zonă. Obturarea vaselor şi arterelor (mai puţin cele coronare) poate fi citită deci pe ecograful Doppler cu multiple opţiuni.

Avand in vedere ca ambulantele ajung cu mare greutate in zonele greu accesibile din judet, s-au facut demersuri pentru a ajunge in Maramures trei ambulante de descarcerare. Documentatia a fost depusa deja la Ministerul Sanatatii, iar dr. Alexandru Deac, presedinte-director general al Casei de Asigurari de Sanatate spera ca acestea sa soseasca in judet pana in vara. “Ambulantele sunt dotate corespunzator pentru a interveni in situatii de urgenta, la descarcerari si in alte situatii care se impun. Acestea vor fi distribuite spitalelor din localitatile Viseu, Sighet si Borsa. Speram sa ajunga in judet cel tarziu in iunie-iulie”, a precizat interlocutorul nostru.

Toti directorii manageri ai unitatilor spitalicesti vor fi evaluati pana la finele acestei luni. Actiunea se deruleaza printr-un ordin al ministrului Ion Bazac, prin care prelunge;te termenul de finalizare a rapoartelor de evaluare pana in 30 aprilie. Evaluarea se face la nivel regional, de catre comisiile judetene, iar la nivelul Ministerului Sanatatii verificarile sunt efectuate de o comisie centrala de evaluare. In functie de indeplinirea criteriilor de performanta, contractul de management poate fi prelungit sau poate inceta inainte de termen. Dr. Danut Muresan, director manager al Spitalului Judetean de Urgenta din Baia Mare, spera ca evaluarea sa fie obiectiva. Asta, in ciuda faptului ca se cunoaste deja ca “politicul” a desemnat oamenii care asteapta sa preia functiile de directori manageri ai spitalelor.

Medicii de familie s-au pus de acord, la ultima şedinţă a Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF), asupra examenelor anuale de bilanţ care trebuie făcute pacienţilor. O discuţie pe această temă era necesară, având în vedere că legea nu este prea explicită în acest sens.

Profitând de faptul că la această şedinţă au participat şi reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Maramureş, dr. Gheorghe Lascu (preşedintele SNMF Maramureş) i-a întrebat: "Examenul de bilanţ trebuie făcut obligatoriu la toţi pacienţii de pe listă sau numai la cerere?" "Există multe persoane pe care le avem înscrise pe listă, dar care vin foarte rar la cabinetul nostru, de obicei să însoţească un copil sau un bătrân, şi şi-ar dori, din când în când, să-şi facă examenul anual de bilanţ. Cum procedăm în asemenea cazuri?" A primit răspuns de la Carmen Prodan, director responsabil de relaţia cu furnizorii, în cadrul CAS. "Pacienţii trebuie să solicite aceste examene. Contractul-cadru semnat cu CAS nu prevede măsuri pecuniare pentru neefectuarea anuală a acestor examene de bilanţ. Dar ştiţi foarte bine că dumneavoastră trebuie să afişaţi în cabinet, la vedere, lista întreagă a drepturilor pe care le au pacienţii", a precizat Prodan, care a fost completată de preşedintele CAS, dr. Alexandru Deac.

Şerpi, păianjeni, şoareci, mijloace de transport, câini, locurile deschise, pieţe, zborul cu avionul, toate aceste lucruri normale pentru unele persoane, pot reprezenta fobia altora. Oricât de ciudat ar părea, fiecare dintre noi are anumite fobii, la unii manifestându-se mai pronunţat şi într-un mod mai agresiv decât la alţii. Poate fi vorba despre anumite animale, păsări, insecte, de oameni sau de anumite locuri închise sau din contră deschise, pline de oameni.

Potrivit specialiştilor, fobia, teama exagerată şi persistentă faţă de un anumit lucru, este o formă de anxietate. Fobiile pot fi împărţite în fobii simple, legate de teama de un anumit obiect, vietate, fobii sociale, manifestate atunci când ne temem să fim înconjuraţi de oameni şi să socializăm şi agorafobia, teama de spaţii mari deschise, de unde simt că nu pot “evada” cu uşurinţă.

Agorafobia se manifestă atunci când unei persoane îi este teamă să plece de acasă pentru a se amesteca în mulţime, sau teama de a se afla într-un loc de unde nu pot ieşi cu uşurinţă – sală de teatru, de operă, de conferinţă. Când se află într-o astfel de situaţie, persoana respectivă simte că se află într-un pericol de care poate scăpa doar fugind din locul respectiv. Dacă astfel de momente se repetă, oamenii devin din ce în ce mai anxioşi, ajungând să refuze să-şi părăsească locuinţa.

Medicii de familie s-au întâlnit, ieri, pentru a discuta mai multe modificări care trebuie puse în practică în acest an, în domeniul sanitar. Una dintre discuţiile cele mai aprinse a fost pe tema centrelor de permanenţă care, în mare parte, s-au închis în judeţ şi care acum trebuie "revigorate".

Puţini medici de familie s-au arătat interesaţi de o asemenea activitate, iar principalul motiv invocat de aceştia este legat de finanţare şi dotare. Programul centrelor de permanenţă va fi unul de noapte, dar mai ales de weekend, când toate celelalte cabinete medicale sunt închise. Deşi ar putea câştiga un ban în plus în aceste centre, medicii refuză să se implice într-o asemenea afacere, din pricina banilor puţini, a lipsei de aparatură medicală şi medicamente, dar şi din frică de pacienţi. Medicii acuză că experienţa acumulată în fostele centre i-a învăţat că banii pentru serviciile prestate nu sunt viraţi la timp, iar riscul de a fi bătut de bolnavi este unul foarte mare.

• Cu gardienii la uşă

"Îi întreb pe colegii care au mai activat în centrele de permanenţă dacă se justifică să faci asemenea activităţi? (n.r. - în sală se aude un "Nu" prelungit şi o replică tăioasă: «Vin numai cei care s-au certat cu propriul medic şi care sunt mereu nemulţumiţi»).

Primul dinţişor micuţ şi alb, apărut după îndelungi chinuri, reprezintă o altă etapă în dezvoltarea bebeluşului. Apariţia dinţişorilor poate cauza un mare disconfort celui mic, în timp ce îşi croiesc drum prin gingia înroşită şi dureroasă. Intervalul dintre luna a patra şi a şasea reprezintă momentul în care dinţişorii de lapte încep să “răsară” din gingie.

Dinţii de lapte nu apar însă mereu în acest interval. De aceea, nu trebuie să vă îngrijoraţi dacă trec patru-cinci luni şi apariţia dinţişorilor la bebeluşi se lasă aşteptată. La unii bebeluşi primii dinţişori apar mai devreme de patru luni, iar la alţii chiar mai târziu de şase luni. Trebuie să ţineţi minte că apariţia dinţişorilor copiilor este determinată de ADN şi nu este un semn al sănătăţii dinţilor sau a copilului.

În ce ordine apar dinţişorii

Incisivii apar primii pe mijlocul maxilarului inferior, urmaţi îndeaproape de perechea de incisivi de pe maxilarul superior. Molarii apar până la sfârşitul celui de-al doilea an, astfel că până la vârsta de doi ani şi jumătate, copilul va avea toţi cei 20 de dinţişori. Nu veţi apuca să vă bucuraţi prea mult de dantura strălucitoare a bebeluşului voastru, deoarece aceşti dinţi, cunoscuţi sub denumirea de “dinţi de lapte”, vor începe să cadă.

Tonul ar putea disparea complet pana in 2012 in cazul in care pescuitul excesiv nu va fi oprit, au avertizat cateva organizatii pentru protectia naturii. In cazul in care cotele actuale de pescuit industrial vor fi mentinute, intreaga populatie de ton din Oceanul Atlantic ar putea disparea in 3 ani. Pentru ca aceasta specie de peste sa fie salvata trebuie interzis complet pescuitul in lunile mai si iunie, perioada in care tonul patrunde in bazinul mediteranean pentru a se reproduce, conform World Wildlife Found (WWF).

Sergi Tudela, reprezentant al WWF, a spus ca ”tonul cu aripioara albastra se afla in prezent pe cale de disparitie si totusi pescuitul industrial continua imperturbabil”, care a adaugat ca este absurb si inexplicabil sa fie autorizata deschiderea sezonului pentru pescuitul de ton.

Trecerea de la dieta de post la alimentaţia obişnuită poate da multe bătăi de cap celor cu o digestie nu tocmai bună. După câteva zile în care cărnurile, ouăle şi lactatele au lipsit din meniul nostru, medicii recomandă multă grijă şi cumpătare.

În perioada Paştilor, medicii recomandă celor care au ţinut post să nu se înfrupte imediat din mâncărurile greoaie - ouă, maioneză, prăjeli etc. - ci să revină treptat la regimul alimentar "de dulce". Moderaţia trebuie să fie deviza principală vizavi de preparatele culinare, mai ales în această perioadă. Chiar dacă nu aveţi probleme digestive, nu trebuie să faceţi excese, iar dacă suferiţi de afecţiuni gastrointestinale, atunci aveţi voie doar să gustaţi, şi nu zilnic, din alimentele interzise în mod normal, arată specialiştii în nutriţie.

• Cu ochii pe colesterol

Una din principalele probleme care apar în această perioadă de abundenţă alimentară ţine de nivelul colesterolului. Astfel, ouăle, maionezele, prăjelile, preparatele ce conţin grăsimi sau la care s-a adăugat ulei, dulciurile concentrate (frişcă, creme) pot declanşa o colică biliară. "Consumate în exces, toate aceste alimente duc la creşterea în greutate şi la mărirea colesterolului, care poate provoca hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, steatoză hepatică.

Secreţia abundentă de sebuum şi expunerea la praf duce la apariţia punctelor negre. Punctele negre sunt terminaţii ale glandelor sebacee care se oxidează în contact cu aerul, motiv pentru care capătă culoarea neagră, explică specialiştii. Deoarece sunt create în urma excesului de sebuum, punctele negre se găsesc în special în zona bărbiei, a frunţii şi a nasului, unde sebuumul este secretat în cantităţi mult mai mari.

Primul pas pe care trebuie să îl facem pentru a scăpa de punctele negre este să ne expunem unei băi de abur pentru a ne dilata porii şi pentru a îndepărta cu o mai mare uşurinţă punctele negre. O altă modalitate de purificare a tenului este ca după baia de abur să ne facem un gomaj, o curăţare a tenului cu mălai timp de câteva minute. Dacă tenul este unul gras sau mixt faţa se poate curăţa cu zeamă de lămâie, lăsată să acţioneze toată noapte, pentru ca dimineaţa să ne clătim pe faţă.

Astăzi, medicii care au susţinut examenul pentru un post în sistemul sanitar românesc vor fi repartizaţi în funcţie de rezultatele obţinute la concurs. Bătălia pentru posturile din Maramureş a fost una extrem de slabă. Doar doi candidaţi s-au înscris în concurs, deşi erau 37 de posturi libere.

Cei doi candidaţi care au precizat că vor să profeseze în Baia Mare au trecut de probele de examen la sfârşitul lunii martie. "În Maramureş s-au scos la concurs 37 de posturi, dar s-au depus numai două dosare, ambele pentru Serviciul Judeţean de Ambulanţă Maramureş. Astăzi se va face repartiţia medicilor în funcţie de alegerea lor, dar şi de notele celorlalţi candidaţi în specialitatea de urgenţă ambulanţă. Din câte am aflat de la Cluj - oraşul în care s-a desfăşurat concursul - ambii candidaţi maramureşeni au trecut cu bine de examene", arată dr. Călin Man, purtătorul de cuvânt al DSP Maramureş. Următorul concurs pe post în domeniul sanitar se va organiza la sfârşitul lunii iunie.