DINCOLO DE TISA
|
|
Apşa de Mijloc - Hramul Bisericii Greco-Catolice ”Sfinţii Petru şi Pavel” |
|
|
|
Scris de Florentin Nasui
|
Sâmbătă, 10 Iulie 2010 14:42 |
Preotul Dumitru Petrovan, originar din oraşul Dragomireşti, parohul bisericilor Greco-Catolice din Slatina şi Biserica Albă, vă invită luni, la ora 12, în dreapta Tisei, la Hramul Bisericii Greco-Catolice „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Apşa de Mijloc, prăznuiţi în Ucraina după calendarului vechi. În comuna Apşa de Mijloc, cu o populaţie de 6500 de locuitori, sunt trei confesiuni: Biserica Greco-Catolică, Biserica Ortodoxă şi Organizaţia Martorilor lui Iehova. Parohia Greco-Catolică funcţionează din anul 1991, după căderea regimului comunist. Aici fiinţează două biserici, una de piatră, şi una de lemn, monument istoric din secolul XVI. „Biserica de piatră a cărui construcţie s-a început prin anii 1930, n-a apucat să fie sfinţită, deoarece în 1948, preoţii greco-catolici au fost închişi, iar Biserica Greco-Catolică a fost desfiinţată prin lege - povesteşte părintele Dumitru. Ctitorul Bisericii, preotul Laurenţiu Marina a fost şi el deportat în lagăr, unde a stat aproape 10 ani. În această perioadă, Biserica de piatră a fost transformată într-un centru cultural, care a funcţionat până în anul 1991, an în care comunitatea noastră şi-a revendicat proprietatea şi a început să existe legal, în cadrul Eparhiei Greco-Catolice de Muncacevo, cu sediul la Ujgorod. |
Ultima actualizare Sâmbătă, 10 Iulie 2010 14:47 |
Citeşte mai mult...
|
Din viaţa unui preot român, în altă ţară |
|
|
|
Scris de Florentin Nasui
|
Miercuri, 30 Iunie 2010 10:43 |
Preotul greco-catolic Dumitru Petrovan, originar din oraşul Dragomireşti, judeţul Maramureş, este de un an şi jumătate paroh al bisericii din comuna Biserica Albă (Ucraina), localitate situată pe malul drept al Tisei, paralel cu Sighetul Marmaţiei, de pe malul opus. Aşezarea ucraineană de dincolo de apă, locuită de români în proporţie de 99 la sută, se întinde paralel cu o parte a satului Tisa, comuna Bocicoiu Mare şi acest municipiu, pe o lungime de 5 kilometri, de la Lacul lui Năsui, până în dreptul fostei fabrici UIL, de unde începe Slatina, pe partea dreaptă. De altfel, în zona acestui lac s-a propus în urmă cu 18 ani a se construi un pod din beton armat, cu 4 benzi de circulaţie în regim de trafic internaţional, între România şi Ucraina, pod peste Tisa, care ar fi legat astfel Sighetul de Biserica Albă. Din lipsa finanţării, proiectul a picat, construindu-se mai la vale, între Sighet şi oraşul Slatina (Solotvino), populat în proporţie de 60 procente de români, o punte din lemn, mai exact podul istoric, un pod rutier cu o singură bandă de circulaţie, pe care trec deopotrivă pietoni şi autovehicule sub 3,5 tone. Pod funcţional de vreo 3 ani şi ceva, în singurul punct de trecere a frontierei în regim de trafic internaţional, care a mai rămas deschis în Maramureş. Şi asta e ceva!
|
Citeşte mai mult...
|
|
Primii volohi, in Maramures |
|
|
|
Marţi, 29 Iunie 2010 08:24 |
Pana sa auda la radio o emisiune in limba romana, prin anii ’90, nici macar nu stiau ca, undeva, la 200 de kilometri departare, exista o tara si un neam care vorbeste limba lor * Numai ca niciunul dintre cei 1600 de volohi din Poroscovo nu a fost pana acum in Romania si ei nici macar nu stiau unde e situata tara noastra.
Expeditie istorica! Volohii din Poroscovo, care isi cunosteau limba si tara doar printr-un radio cu tranzistori si din povestile putinelor delegatii romanesti, care au ajuns la poale Carpatilor Padurosi, s-au intors acasa, in Patria-Mama. Pana saptamana trecuta, volohii nu stiau nici macar din poze cum arata Romania si nici nu-si imaginau ca se afla la doar 200 de kilometri de ea.
|
Citeşte mai mult...
|
La recensamantul de anul viitor, membrii comunitatii volohe din Ucraina se vor declara romani |
|
|
|
Miercuri, 23 Iunie 2010 19:18 |
Prefectul Sandu Pocol si presedintele Mircea Man s-au intalnit miercuri, 23 iunie, cu Maria si Vasile Horvat, reprezentanti ai comunitatii volohe ce traieste in Ucraina, care au venit pentru prima data in Romania. La discutii au fost prezenti Teodor Ardelean, consilier judetean, directorul Bibilotetecii Judetene, profesorul Ilie Gherhes, deputatul ucrainean Mihai Botos si Adrian Marchis, jurnalist la Radio Romania, cel care a descoperit de altfel comunitatea. Comunitatea voloha traieste la aproximativ 200 kilometri de judetul Maramures. Volohii (cuvant derivat din romanescul valah sau vlahi) vorbesc limba romana, insa nu exista un document oficial care sa certifice aceasta comunitate. Volohii traiesc la limita saraciei, fara a avea vreo legatura cu tara noastra sau cu alte comunitati din Ucraina. Fara scoala sau biserica in limba romana, volohii din satele Poroscovo si Mircea au pastrat, aproape inexplicabil, un dialect al limbii romane. Sunt 11 sate situate la poalele muntilor Carpatii Padurosi in care traieste aceasta comunitate. Vasile Horvat a declarat ca traditia s-a pierdut in timp. Exista mai multe teorii legate de existenta comunitatii, dar pana ce va apare una documentata, oficiala, e greu de acceptat o varianta sau alta. |
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
Page 10 of 28 |
|
|