Bilant in cadrul proiectului Job Net – derulat intre Maramures si Ucraina pe linia implementarii unei retele transfrontaliere de centre de informare, consiliere, instruire, calificare si plasare a fortei de munca. Derulat de Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) in colaborare cu autoritatile din zona Teceu, regiunea ucraineana Zacarpatia, planul s-a dovedit un succes. 

Reprezentantii mai multor asociatii si organizatii din Ucraina, prezenti la finele acestei saptamani in Baia Mare au aratat ca activitatile, respectiv cursurile de specializare organizate in comun  au fost un beneficiu pentru partea ucraineana. “AJOFM este foarte bine venita in zona. Oamenii sunt specializati si diplomele sunt recunoscute de Ministerul Muncii si Uniunea Europeana, ceea ce ii ajuta sa isi gaseasca mai usor un loc de munca. Cred ca nu ar trebui sa ne oprim aici deoarece ceea ce facem este de folos atat pentru noi, cat si pentru generatiile viitoare”, a declarat Yurii  Opris, reprezentantul Asociatiei Culturale George Cosbuc, din regiunea Slatina.

În ultimii ani, l-am reîntîlnit la diversele manifestări culturale organizate de românii din Transcarpatia la Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Topcina, Slatina sau Biserica Albă.

Ultimul interviu cu domnia sa l-am realizat în 27 noiembrie 2008, la Apşa de Jos. Nici atunci, cînd vorbea  de fapt cu un conaţional, şi nici altă dată ,  în discursurile sale, diplomatul român de la Consulatul General al României la Cernăuţi  nu a sărit peste cal, dimpotrivă, îşi măsura fiecare cuvînt , aşa cum procedează oricare diplomat de profesie.

Din nefericire, atît în România cît şi- se vede treaba şi în Ucraina-  diplomaţii şi ziariştii străini sunt uneori văzuţi ca veritabili spioni sau ofiţeri sub acoperire!

În urmă cu 10 ani cînd am auzit una ca asta şi despre mine, m-am crucit  şi mă-ntrebam ce grad o-i fi avînd. Răspunsul l-am văzut pe o etichetă: 40 de grade!

După descătuşarea din 1989, românii din Transcarpatia ucraineană au pus în fiecare  început de martie  de un festival regional  itinerant intitulat „Mărţişor”. Cum de fiecare dată la acest festival care se dorea a fi al primăverii, iarna încă nu se dezbrăcase,  organizatorii au împins manifestarea după sărbătoarea Pascală. Doar besermenii nu au vrut să renunţe la Mărţişor şi au continuat din 1999 acest Festival doar la Biserica Albă, în duminica cea mai apropiată de Ziua Femeii, 8 Martie, zi liberă în Ucraina.(În acest an, data de 8 picînd duminica, ziua liberă s-a dat luni, deci ucrainenii au avut o mini vacanţă de 3 zile, motiv de a serba pe alte meleaguri  sau de a petrece în familie  evenimentul la fel de marcant ca în România, unde ziua liberă ne-o facem indiferent  cînd pică 8 martie, chefurile înlănţuindu-se în acest an de vineri pînă luni inclusiv).

Romånii din Ucraina sunt abandonati de autoritatile de la Bucuresti, care isi aduc aminte de durerile lor doar cånd vreun demnitar de rang inalt efectueaza o vizita de lucru la Kiev. Ucrainenii nu fac nimic pentru drepturile minoritarilor romåni, ba mai mult, au impus din acest an ca, in scolile romanesti, disciplinele de baza sa fie predate in ucraineana.

Dramele Maramuresului istoric

Maramuresul este impartit de aproape un secol in doua teritorii: unul care a ramas intre fruntariile nationale, dupa faurirea Romåniei Mari. Si un alt Maramures, care a intrat in componenta Republicii Cehoslovacia in 1918, ca in 1940 sa treaca in componenta Ungariei, in urma Diktatului de la Viena, in 1944 in componenta RSS Ucraina a URSS, iar in 1991 in componenta Republicii Ucraina. Pentru ca au ramas ai nimanui, nu sunt revendicati de nimeni si nu au o frontiera culturala cu romånii din Cernauti, maramuresenilor din Ucraina li s-a confiscat numele etnic de romåni, fiind alintati cu denumirea slava de “volohi”. Aceasta minoritate, care s-a pastrat printr-un mircol, gratie vechii culturi din care se mai alimenteaza si astazi, este oprimata in forme subtile de guvernul de la Kiev.

La initiativa poetului Vasile Muste, directorul Casei Municipale de Cultura din Sighetu Marmatiei, poetii sigheteni au decis sa ridice o cruce - lucrarea sculptorului Balazs Istvan - pe mormantul poetului Gheorghe Granar (1954-1997), originar din Biserica Alba, trecut in eternitate inainte de vreme in urma unei boli necrutatoare. 
\"Gheorghe Granar este unul dintre cei mai valorosi poeti pe care l-au avut romanii din dreapta Tisei\", a spus Vasile Muste. \"Este o obligatie morala de a ne cinsti oamenii de cultura, mai ales cei care isi aduc aportul la pastrarea intacta a limbii romane si prin asta contribuie la pastrarea identitatii nationale a romanilor care traiesc in alte tari\". Din pacate, cat era in viata, Gheorghe Granar nu a putut publica un volum de poezii. \"Ne revine noua sa completam acest gol: ca semn de omagiu si de apreciere, la Editura Grinta se afla deja in lucru un prim volum de poezii care mai mult ca sigur va fi lansat cu ocazia editiei din acest an a Festivalului International de Poezie, festival care l-a onorat cu doi ani in urma pe Gheorghe Granar cu un premiu. Crucea va fi dusa joi, 26 februarie, la Biserica Alba, si ridicata la mormantul poetului si sfintita dupa datina strabuna.

La finele saptamanii trecute, 10 romani din dreapta Tisei si 10 din stanga ei au participat la ultima ora a unui curs de management de proiecte. Sambata, in sala de sedinte a Primariei Sighet a avut loc momentul de bilant al unei importante etape din proiectul "Axa Tisei superioare, model integrat de coeziune economico-sociala", finantat de PHARE CBC 2006, in care grupul tinta, reprezentanti ai institutiilor de invatamant, ai administratiilor locale si organizatiilor neguvernamentale partenere din Ucraina si Romania, si-a insusit "chitibusurile" scrierii de proiecte de finantare. Dupa partea de studiu si practica va urma si cea lucrativa: fostii studenti ai lectorilor CDIMM, Radu Big si Mirel Mihali, urmand a elabora in comun o strategie "de coeziune integrata economico-sociala a intregii zone a Tisei superioare", respectiv un plan de marketing regional transfrontalier. Acesta este necesar mediului de afaceri si organizatiilor neguvernamentale din Ucraina si Romania.

Primarii a şase localităţi, preşedinţii a cinci asociaţii şi redacţia unui ziar al românilor din regiunea Transkarpatia - Ucraina au trimis o scrisoare deschisă Ministerului de Externe al României privind deschiderea unui consulat la Ujgorod şi a unui birou consular la Slatina. Reproducem în continuare textul integral al acestei petiţii.

“Vă aducem la cunoştinţă că, încă cu doi ani în urmă, mai exact pe data de 15 ianuarie 2007, preşedinţii Ucrainei şi României, Viktor Iuşcenko şi Traian Băsescu, cu ocazia deschiderii punctului de trecere internaţională dintre localităţile Sighetu Marmaţiei şi Solotvino, au făcut mai multe promisiuni referitoare la problemele comunităţii româneşti din Transcarpatia, Ucraina, respectiv a ucrainenilor din Maramureş. Una dintre principalele probleme cu care se confruntă românii din dreapta Tisei este stricta necesitate de a deschide un nou consulat general la Ujgorod şi un birou consular la Solotvino.

În Baia Mare, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Consiliul Local Strâmtura şi Inspectoratul Şcolar Teacevo (Ucraina) s-a lansat proiectul “Next Generation RoUa”, finanţat prin Programul de Vecinătate România-Ucraina 2004-2006.

Proiectul are o durată de implementare de 12 luni şi a început în luna august 2008. Una dintre principalele obiective ale proiectului o reprezintă înfiinţarea şi dotarea a două centre de consiliere în locaţii oferite şi asigurate de cele două consilii locale partenere. Cele două centre vor funcţiona în clădirile Centrului Social al Consiliului Local Baia Mare şi la Consiliului Local Strâmtura, Ucraina.

În perioada 13-15 februarie, un grup de studenţi din Ucraina a vizitat principalele obiective turistice, culturale şi religioase din regiunea transfrontalieră. Acţiunea se desfăşoară în cadrul proiectului “Punţi-Centru de Cooperare şi Promovare a Valorilor Ucrainene”. Tinerii au poposit la Mănăstirea din Bârsana, la Cimitirul Vesel din Săpânţa, la staţiunea turistică Borşa şi chiar la obiective turistice de pe Valea Izei. Vizita vine după ce, la sfârşitul anului trecut, studenţii au urmat cursul teoretic de Istorie şi Civilizaţie Româno-Ucraineană, derulat în cadrul aceluiaşi proiect. Scopul acestor acţiuni este exploatarea valorilor comune ale celor două ţări în vederea dezvoltării investiţiilor în zona transfrontalieră, ne-a declarat Puşa Jakab, coordonatorul proiectului.

Primim din partea domnului Ion Botoş din Apşa de Jos, regiunea Transcarpatia, mai multe numere ale Gazetei regionale social-politică “Apşa”. Pentru cei care-l cunosc mai puţin, vă informăm că Domnia-sa este medic de profesie, deputat în Consiliul regional Transcarpatia, mentor al unor societăţi cultural-politice a românilor din dreapta Tisei, redactor şef al publicaţiei mai sus-amintite, dar şi în colegiul redacţional al revistei “Familia Română”, editată de Biblioteca “Petre Dulfu” din Baia Mare. Un om de cultură care vibrează şi apără interesele maramureşului care trăiesc şi muncesc în ţara vecină.

La finele săptămînii trecute, la Şcoala de Artă din  Apşa de Jos- Ucraina  a avut loc a III-a ediţie a Concursului literar „Mihai Eminescu organizat  de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia, condusă de dr. Ion M. Botoş şi Secţia de Învăţămînt a raionalul Teceu. Au participat    120 de elevi de la şcolile româneşti din raioanele Teceu şi Rahău, primari, directori de şcoli şi profesori de română  şi oaspeţi din Baia Mare, Sighet şi Negreşti-Oaş.

La Parastasul oficiat în Biserica Ortodoxă română de pr. Ştefan Bileţchi a participat alături de toţi invitaţii şi primarul din Apşa de Jos, Ion Negrea.

Din Juriul  condus de prof. Ana Puliţca au făcut parte şi 4 profesori din România.

Girantul interimar al Consulului General al României  la Cernăuţi, Dorin Popescu a transmis un mesaj telefonic, scuzîndu-se că se află la o altă reuniune,  iar colegul său, Iustinian Focşa a suferit un accident de circulaţie tocmai în drumul spre Transcarpatia.