O delegaţie a reprezentanţilor comunităţii româneşti din Ucraina efectuează, în perioada 23 – 24 iunie 2009, o vizită în România, la invitaţia secretarului de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

Liderii organizaţiilor româneşti din Ucraina vor avea o serie de întâlniri şi discuţii de lucru cu reprezentanţii instituţiilor statului român, în special cele cu atribuţii în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, printre care se numără: Administraţia Prezidenţială, Senatul României, Camera Deputaţilor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Institutul Cultural Român şi Patriarhia Română.

Totodată, vor fi evaluate modalităţile prin care autorităţile române pot veni în sprijinul iniţiativelor care vizează realizarea de proiecte şi programe cu scopul păstrării şi afirmării identităţii culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Ucraina.

O mică delegaţie din Kiev, însoţită de reprezentanţi ai Ambasadei  Ucrainei la Bucureşti, ai Consulatului  General al Ucrainei la Suceava şi ai conducerii Uniunii Ucrainenilor din România a intrat ieri în Maramureş, primul popas făcîndu-se în  comuna Poienile de sub Munte, una dintre cele mai mari localităţi rurale din România şi cea mai mare din Maramureş în care trăiesc circa 12 mii de  etnici ucraineni. Kievenii au adus cu ei „Ştergarul Unităţii Naţionale  Ucrainene”,  ştergar lung de 9,3 metri cu zeci de broderii realizate  în specific ucrainean, în provinciile istorice ale Ucrainei, la care au trudit 2 ani, 80 de persoane cu vîrste cuprinse între 6 şi 80 de ani.
Dacă spunem că unele ţesături sunt cu fire aurite,atunci am putea compromite traseul acestui simbol cultural, care a străbătut deja 14 ţări, printre care se numără  Canada, SUA, Portugalia, Spania, Italia,  Franţa, Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova.
Ştergarul  expus ieri la Poieni, alături de costume populare din diversele regiuni ale ţării vecine şi prietene, cum se spunea acum 20 de ani, va ajunge azi la Rona de Sus, iar mîine, la Sighetu Marmaţiei.
În reşedinţa Maramureşului istoric, lunga ştergură va putea fi văzută la Sala Radio Sighet, de la ora 16, cînd oaspeţii ucraineni şi oficialităţile locale vor vorbi nu numai despre scopul acestui ştergar itinerant, dar vor inaugura  şi noua emisiune radio în limba ucraineană la postul teritorial de radio Sighet, care emite şi în limba română, două, trei ceasuri pe zi. Emisiunea în limba ucraineană va fi difuzată în fiecare vineri, de la ora 19 - se bucura preşedintele UUR Maramureş, prof. Miroslav Petreţchi.

Semne de întrebare, mister şi groază la doar câţiva kilometri de "capitala" Maramureşului istoric, Sighetu Marmaţiei, în micul orăşel ucrainean Solotvino. Minele de sare care au făcut cunoscută această localitate în vremea Imperiului Austro-Ungar au dat naştere, în prezent, unor speculaţii din cele mai "pestriţe". Cât este poveste şi cât adevăr rămâne o enigmă.

Cert este că oamenilor le este teamă să vorbească, iar cei care s-au lăsat - cu greu - convinşi să spună ceva au pomenit de "arme secrete", "combustibili ascunşi", "afaceri necurate", "radiaţii", "poluare" şi  "pericol de surpare".

Solotvino este un mic oraş situat la frontiera dintre România şi Ucraina, legat de municipiul Sighetu Marmaţiei prin podul istoric de peste Tisa. Aşezarea a cunoscut o dezvoltare deosebită, datorită salbei de mine de sare, principala activitate economică a orăşelului fiind, de altfel, exploatarea şi comercializarea sării. În perioada Imperiului Austro-Ungar, sarea extrasă din minele de la Solotvino, împreună cu cea de la Ocna-Şugatag şi Coştiui, acoperea necesarul întregii împărăţii. Pe vremea Uniunii Sovietice, exploatarea sării a continuat. În prezent, însă, este oprită din cauza situaţiei economice dificile prin care trece Ucraina.

„Maramuresul mic” este strivit sub cizma Kievului. De la invatamantul cu predare in limba materna, la dreptul la presa sau actiuni culturale cu caracter national, drepturile romanilor din dreapta Tisei sunt incalcate. Mai mult, autoritatile romane adopta pozitia strutului si se fac ca nu vad situatia grava a acestei comunitati romanesti si rar misca un deget pentru a-i ajuta.

Daca ajungi sa treci Podul peste Tisa si ai rabdare sa asculti discutiile granicerilor ucraineni cu lumea pestrita cu pretentii de „businessman”, ramai mirat. Granicerii blonzi, care te privesc scrutator de sub caschetele albastre, „rup” cateva vorbe pe romaneste. Iar de cum treci pe ulitele pline de gropi, descoperi o „mica Romanie”. Una care ne-a dat certificatul de europeni pe la 1887. „Maramuresul mic” sau „Maramuresul din dreapta Tisei” e o zona ciudata. O zona profund romaneasca, si care aduce a Romania anilor `90, o „tara a contrabandei cu tigari” in care putina lume fumeaza, o zona situata la 2 pasi de Romania, dar prea des uitata de autoritati, o zona care reprezinta inima geografica a Europei, dar care e departe de standardele europene. Mai ales in privinta respectarii drepturilor minoritatilor.

Timp de trei zile, la Sighetu-Marmatiei si Solotvino, Ucraina, s-au desfasurat lucrarile seminarului stiintific \"Turismul rural si dezvoltarea durabila in regiunile transfrontaliere\" parte a proiectului \"Podul turistic maramuresean Sighet-Solotvino\". Actiunile sunt finantate prin programul de vecinatate Romania-Ucraina, Phare CBC, derulat de Primaria Sighet, in parteneriat cu Primaria Solotvino (Ucraina), Asociatia \"Microregiunea Tarii Maramuresului\", Asociatia MPL, Fundatia CDIMM si Asociatiile \"Tisa\" si \"Nadia\" din Ucraina. \"Scopul seminarului a fost de a prezenta experienta proiectului privind problematica turismului transfrontalier din perspectiva dezvoltarii durabile in regiunile de granita\", ne-a informat Claudia Gampe, coordonatorul de proiect. Cei prezenti, reprezentanti ai partenerilor de proiect si profesori de la Universitatea \"Babes-Bolyai\" Cluj-Napoca si Sighet au avut parte si de o aplicatie pe teren in mai multe localitati din Ucraina subcarpatica, cu vizitarea obiectivelor turistice naturale si antropice, a pensiunilor turistice, precum si a Muzeului Sarii si Mineritului din Solotvino. Mentionam ca in cadrul proiectului, Primaria din Solotvino a beneficiat de infiintrea unui Birou de Informare Turistica Transfrontaliera, coordonat de Mihai Tokar.

În perioada 14-16 mai, o delegaţie din Maramureş, formată din reprezentanţi din segmentul sănătăţii, a vizitat regiunea Teaciv, Ucraina. A fost cea de-a patra întâlnire dintre cele două regiuni. Acţiunile s-au derulat în cadrul proiectului “Hypocrat”, implementat de Uniunea Judeţeană Sanitas Maramureş, în parteneriat cu Sindicatul lucrătorilor medicali din raionul Teaciv, Direcţia de Sănătate Publică Maramureş, Colegiul Medicilor, Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor.

În urma acestui proiect s-a realizat şi tipărit un program comun de acţiune în domeniul prevenţiei îmbolnăvirilor cu impact transfrontalier, dar şi terapeutic alternativ între cele două regiuni.

Criza de personal din domeniul sanitar a pus pe jar autoritatile maramuresene care incearca sa gaseasca diverse metode pentru acoperirea deficitului de medici si asistente. O solutie ar fi “importul” cadrelor medicale din Ucraina, acolo unde granitele catre mirajul vestului nu au fost inca deschise iar salariile medicilor sunt cu mult mai mici decat cele din Romania.

In Raionul Teaciv din Ucraina raportul medic - pacienti este de circa 1-3, in timp ce in Maramures este de 1 - 8, altfel spus la noi un medic are in ingrijire opt pacienti aflati pe patul de spital. La Teaciv functioneaza un numar de 9 spital care au in total 900 de paturi si 310 medici. In Maramures dispunem de 10 spitale, de 3.254 de paturi, insa pe statele de plata exista doar 394 de medici.

“La ei nu exista inca un cult al emigrarii. Chiar daca sunt platiti modest, salariul unui medic primar fiind de circa 100 de euro, acestia nu pot pleca din Ucraina fiind ingraditi de regimul vizelor.

Prea Sfinţitul Justinian Chira, episcopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului, a participat la târnosirea bisericii Mănăstirii Peri din Ucraina. Acest eveniment de o însemnătate istorică aparte a fost fixat în Duminica Tomii. Încă de la trecerea frontierei, pe teritoriul Ucrainei, delegaţia Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului a fost întâmpinată de credincioşii români din localitatea Slatina, în frunte cu părintele Benedict. Cu toţii s-au îndreptat spre localitatea Grusevo, situată pe cealaltă parte a Tisei, în dreptul localităţii Săpânţa. Delegaţia maramureşeană, care l-a avut în frunte pe Prea Sfinţia Sa Justinian, a fost completată de pr. dr. Cristian Ştefan, consilier cultural, pr. Vasile Pop, protopop de Sighet, pr. Nicolae Dutca, Parohia Tisa (translator), arhidiacon Nicolae Thira, diacon Andrei Pop şi colegul Octavian Butuza. Întregii delegaţii i s-a făcut o primire frăţească, începând cu PS Sa Marc al Hustului şi Vinogradovului şi continuând cu părinţi monahi de la mănăstire, cu preoţii şi credincioşii ortodocşi atât români, cât şi ucraineni. “Prin prezenţa şi slujirea unui ierarh ortodox român la acest eveniment s-a marcat o noua pagină de istorie de o însemnătate deosebită, o pagină căreia nădăjduim ca Dumnezeu să-i rânduiască un statut de continuitate spre folosul duhovnicesc al fraţilor întru credinţă români şi ucraineni”, mărturiseşte preotul Cristian Ştefan.

Ucraina ar trebui să solicite României compensaţii pentru pierderile suferite ca urmare a poluării râului Tisa, a declarat, marţi, Anatoli Hritsenko, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Securitate Naţională şi Apărare, citat de Interfax-Ucraina.

"Dacă România refuză să achite compensaţii, Ucraina trebuie să se adreseze Curţii Internaţionale", a spus el, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Kirovohrad.

Afirmând că Ucraina trebuie să-şi apere interesele şi să-şi protejeze râurile în faţa unor "activităţi iresponsabile", Hritsenko a adăugat că nu este prima dată când Ucraina a avut de suferit în urma unei poluări produse în România.

Acum mai bine de zece ani, în Maramureşul istoric, se făcea multă vorbire despre un pod cu patru benzi peste Tisa, la Sighetu Marmaţiei. Era şansa pe care proiectele PHARE o dădeau zonei economice Maramureş (din România) - Transcarpathia (din Ucraina). Nu s-a materializat proiectul, însă studiile, planurile şi dorinţa oamenilor de a se deschide către noi colaborări şi investiţii tot au rămas.

Proiectul podului peste Tisa a stat ani buni în dulapurile prăfuite ale Consiliului Judeţean Maramureş. Atunci, în 1997, s-au făcut vizite la Ujgorod (capitala regiunii Transcarpatia), s-au semnat fel de fel de acorduri. Cel mai important însă, cu Guvernul de la Kiev, nu s-a făcut. Maramureşul nu putea rata banii care veneau pe proiecte PHARE şi i-a canalizat către alte investiţii. Anul trecut, în campania de la locale, actualul viceprimar al Sighetului, Ovidiu Nemeş, le promitea sighetenilor că va încerca să readucă în actualitate podul industrial peste Tisa. 
"Este la faza de proiect tehnic. Atunci, în ’97, era cel mai bine pregătit proiect din ţară pe PHARE 2000. Mai trebuia doar un acord între cele două guverne. Acesta însă nu s-a realizat. Acum, după mai bine de zece ani, s-a schimbat mult viziunea şi deschiderea către vest a ucrainenilor şi cred că are şanse să intre în lucru. Ne ajută şi proiectele transfrontaliere, care sunt o necesitate într-un judeţ de frontieră", a punctat vicele municipiului Sighet, Ovidiu Nemeş.

Fundatia CDIMM Maramures a primit recent vizita unei delegatii formate din reprezentantii a noua firme din regiunea ucraineana Transcarpatia. Strainii au venit in judet pentru a studia mediul de afaceri, in cadrul proiectului “Cooperarea” - o cale de succes in afacer. 

 Oamenii de afaceri ucraineni veniti in Maramures activeaza in diferite domenii de activitate – incepand de la constructii, industrie hoteliera ori transport si pana la IT. Timp de doua zile ei au avut vizite si relatii directe de colaborare cu potentiali parteneri din Maramures iar pe final au marturisit ca asteptarile le-au fost depasite atat din perspecitva programului (nivelul discutiilor, aspecte logistice), cat si in ce priveste calitatea firmelor vizitate.

 Cu multe dintre societatile baimarene si sighetele sunt posibile pe viitor incheierea unor relatii de parteneriate si de afaceri.