In 24 august se implinesc 18 ani de cand Rada Suprema a Ucrainei a proclamat Ucraina stat independent, confirmat si de 90% dintre cetatenii participanti la referendum. De atunci, in fiecare an, Ziua Independentei Ucrainei este un punct de referinta pentru toti ucrainenii, Romania si Maramuresul fiind una dintre zonele cele mai populate. In acest an, marcarea evenimentului va avea loc la scoala din Craciunesti, comuna Bocicoiu Mare, in organizarea filialei locale a Uniunii Ucrainenilor din Romania. Manifestarile cuprind si un program artistic la care participa ansambluri din localitatile Rona de Sus, Lunca la Tisa, Valea Viseului, Repedea, Ruscova si Craciunesti.

Primăria comunei Poienile de sub Munte derulează proiectul „CALEA POIENILOR - Cooperare transfrontalieră pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei pe Valea Ruscovei”, finanţat de Uniunea Europeană şi de Guvernul României prin Programul de Vecinătate România-Ucraina 2004-2006, Cod perseus RO 2006/018-449.01.01.15.

 Prin acest proiect urmărim îmbunătăţirea relaţiilor de cooperare transfronta-lieră între micro-regiunea Valea Ruscovei (România) şi raionul Verhovena (Ucraina) pentru asigurarea dezvoltării socio-economice a regiunii.

 Astfel, în perioada august 2008-august 2009, au fost comandate și realizate următoarele studii privind oportunitatea deschiderii unui punct de trecere a frontierei pe Valea Ruscovei:

Gazeta regională social-politică APŞA nr. 11 (56) / iunie 2009 a apărut cu sprijinul Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” Arad şi al Bibliotecii Municipale “Laurenţiu Ulici” Sighetu Marmaţiei, avînd pe frontispiciu cuvintele “Nu uita că eşti român!” şi steagurile Ucrainei şi Uniunii Europene. În cele opt pagini format A3, sînt reluate şase articole despre românii din dreapta Tisei publicate în presa din judeţul Maramureş, un interviu cu Vasile Marina prorectorul Universităţii din Ujgorod, lista cu activităţile realizate de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia Dacia în anul 2008, colaborarea culturală şi ştiinţifică transfrontalieră Ujgorod - Satu Mare/Baia Mare (partener media “Graiul Maramureşului”), 65 de ani de la deportările evreilor din Apşa de Jos şi (pe pagina întîi) lansarea primei ediţii în limba română a Diplomelor Maramureşene din sec. XIV-XV de Ioan Mihaly de Apşa - ediţia a III-a, veste de mult aşteptată de românii din dreapta rîului Tisa.
(Măcar cele 13 şcoli româneşti din dreapta Tisei ar trebui să primească această carte scumpă în toate felurile, doreşte Ion M. Botoş - preşedintele Uniunii DACIA. Poate se găseşte un sponsor!)

Luni, în incinta Hotelului "Mara" din Baia Mare, Consiliul Judeţean Maramureş a organizat "Conferinţa privind dezvoltarea infrastructurii de transport şi de graniţă în regiunea Maramureş-Zakarpatia-Ivano-Frankivsk".

La această conferinţă au participat operatorii sub-reţelei Maramureş, respectiv reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Maramureş şi ai administraţiilor publice locale din Baia Mare, Târgu Lăpuş, Sighetu Marmaţiei, Borşa, Vişeu de Sus, Săliştea de Sus, Ocna-Şugatag, Şomcuta Mare, Ulmeni. De asemenea, au fost invitaţi reprezentanţii organizaţiilor partenere, respectiv ai Administraţiei de Stat Zakarpatia, ai Asociaţiei Internaţionale a Instituţiilor pentru Dezvoltare Regională "IARDI" şi ai Administraţiei de Stat Ivano-Frankivsk.
S-au prezentat concluziile studiului de trafic şi ale studiului de evoluţie a traficului de mărfuri şi persoane în regiunea de graniţă Maramureş-Zakarpatia-Ivano-Frankivsk, precum şi planul de acţiune pentru dezvoltarea infrastructurii de transport şi de graniţă în regiunea Maramureş-Zakarpatia-Ivano-Frankivsk.

In acest an, singurul cor romanesc din Transcarpatia ucraineana – corul mixt din Slatina – a implinit 50 de ani de la infiintare si 42 de ani de cand functioneaza ca si cor bisericesc. “Inainte, in functie de regimurile pe care le-am trait, s-a numit, pe rand, Corul Plugarilor, Corul Minerilor si Corul Satului, dar acum este cunoscut sub numele de Corul din Slatina”, povesteste Elena Siman, cea care din 2001 este dirijorul, corepetitorul si sufletul corului. “Din pacate, suntem singurul cor care a rezistat timpului, tocmai pentru ca de la inceput a avut in componenta mai multe generatii. :i acum avem copii de sase-sapte anisori, dar si pensionari cu varsta cu mult trecuta de 80″, a mai spus Elena Siman.

Din cate am aflat, Corul din Slatina are in principal un repertoriu de melodii bisericesti dar si o serie de prelucrari din folclorul romanesc printre care si piese vocale vechi, care au disparut din repertoriul traditional. In ceea ce priveste prezenta pe scenele din Ucraina si Romania, ele se pot numara pe degete. “Suntem oarecum vitregiti.

Pentru promovarea turismului, Hotelul Mara a gazduit ieri o conferinta avand ca tema perspectivele dezvoltarii turismului in regiunea de granita Romania -Ucraina. Intalnirea a avut ca scop prezentarea rezultatelor proiectului “Turism Transcarpatic -retea de promovare a turismului in judetul Maramures si Regiunile Zakarpatia si Ivano Frankivsk, finantat din fonduri Phare si demarat de Consiliul Judetean Maramures in 2007. Parteneri ai proiectului sunt Asociatia de promovare a turismului a regiunii Ivano Frankivsk si Agentia de Dezvoltare Regionala Khust-Ucraina. Emil Marinescu, vicepresedintele CJ Maramures, a spus ca prioritara este dezvoltarea infrastructurii si ca “daca guvernantii se vor tine de cuvant, speram ca din 2010 sa incepem lucrarile la drumul Expres”. Ioana Tripon, directorul Centrului Judetean de Informare Turistica Maramures, a mentionat ca “s-au cautat solutii pentru a atrage cat mai multi turisti in zona. Am pornit de la identificarea nevoilor turismului in Maramures si in regiunile implicate in proiect. Era nevoie de semnalizarea obiectivelor turistice, le-am realizat. De asemenea a  fost realizat un portal de informare turistica, mai multe filmulete”.

In cadrul proiectului “Axa Tisei superioare, model integrat de coeziune economico-sociala”, derulat de Primaria Sighet, la sediul acesteia a avut loc o intalnire a grupului de parteneriat transfrontalier “RoUa” (Romania-Ucraina”), in vederea elaborarii unei strategii de cooperare trasfrontaliera in contextul lansarii programului de finantare privind dezvoltarea comunitara din cadrul ENPI (European Neighbourhood and Partnership Instrument) privind regiunea Transcarpatica si Romania. “ENPI este un program elaborat de Comisia Europeana in cadrul ENP (European Neighbourhood Policy) privind politica de adancire a relatiilor dintre statele europene cu tarile invecinate printr-o larga cooperare in vederea dezvoltarii economice intr-un climat de stabilitate politica si de buna vecinatate.

Pe langa multele proiecte si programe transfrontaliere derulate de Biroul de Strategie si Dezvoltare al Primariei Sighet se numara si unul extrem de important pentru municipiu, dupa cum reiese chiar din titlul lui< "Fluidizarea circulatiei transfrontaliere in zona punctului de frontiera Podul Istoric Sighet - Solotvino", derulat in parteneriat cu CDIMM Baia Mare si administratia din localitatea ucraineana. ~n cadrul acestui proiect, la finele saptamanii trecute, la Sighetu-Marmatiei a sosit o delegatie a Primariei din Solotvino pentru a prticipa la un schimb de experienta si de pregatire a unei strategii comune privind dezvoltarea infrastructurii pe ambele parti ale raului Tisa. "Impreuna cu partenerii din Ucraina lucram la o strategie comuna de lunga durata care sa asigure durabilitatea si dupa incheierea proiecutlui actual", ne-a spus Alexandru Szilagyi, coordonatorul proiectului. "De fapt, am pus bazele unei colaborari de durata prin care intentionam sa gandim dezvoltarea zonei - atat de pe malul stang cat si de pe malul drept al Tisei - intr-o conceptie unitara. Strategia pe care o avem in curs de elaborare se refera tocmai la acest lucru". Dincolo de strategii si schimburi de experienta, municipiul Sighetu-Marmatiei beneficiaza prin acest proiect de reabilitarea strazii Nicolae Grigorescu, respectiv asfaltarea caii de rulare si refacerea trotuarelor.

Primăria comunei Poienile de Sub Munte derulează proiectul “Calea Poienilor - Cooperare transfrontalieră pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei pe Valea Ruscovei”. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană şi de Guvernul României prin Programul de Vecinătate România-Ucraina 2004-2006. Autorităţile au declarat că prin intermediul lui urmăresc îmbunătăţirea relaţiilor de cooperare transfrontalieră între microregiunea Valea Ruscovei (România) şi raionul Verhovena (Ucraina) pentru asigurarea dezvoltării socio-economice a regiunii. Astfel, în perioada 21-23 iunie 2009, un grup de 20 persoane de pe Valea Ruscovei, format din reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai mediului de afaceri, a participat la un schimb de experienţă în raionul Verchovena din regiunea Ivano-Frankivsk, Ucraina. “Prin organizarea acestui schimb de experienţă am urmărit motivarea participanţilor români să întreprindă acţiuni specifice dezvoltării activităţilor economice, în special a celor din domeniul turismului şi observarea/preluarea unor modele de bună practică în domeniul dezvoltării comunitare durabile”, a precizat managerul proiectului, Vasile Popovici.

Uniunea Judeteana SANITAS Maramures a finalizat in aceasta perioada proiectului transfrontalier “Hypocrat” care a inceput la 23 august 2008 si a fost realizat in parteneriat cu Asociatia Sindicala Raionala a Lucratorilor Medicali din raionul Teaciv - Ucraina, Directia de Sanatate Publica a judetului Maramures, Colegiul Judetean al Medicilor din Maramures si Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.

In cadrul acestui proiect au fost organizate patru schimburi de experienta in Romania si Ucraina intre reprezentantii celor zece spitale si autoritatile locale responsabile cu sanatatea publica din Maramures, respectiv directorii spitalelor si autoritatile din raionul Teaciv.

A fost elaborat si un Program Comun de Actiune in domeniul preventiei imbolnavirilor cu impact transfrontalier dar si al terapiei alternative in Maramures si Teaciv.

Recent, la Sighetu Marmaţiei, a avut loc o întâlnire între experţii români şi ucraineni pentru finalizarea punerii de acord asupra proiectelor care vizează lucrările hidrotehnice pe ambele maluri ale râului Tisa. Întâlnirea s-a desfăşurat în baza acordului dintre guvernele României şi Ucrainei, privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră. Tematicile abordate s-au referit la apărarea împotriva inundaţiilor în bazinul hidrografic al Tisei. Au fost vizitate lucrările de pe ambele maluri ale Tisei, după care s-au analizat aspectele constatate. La inspecţia lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor din toamna anului trecut, experţii români au depistat lucrări hidrotehnice noi pe malul drept al Tisei. Românii au luat act de existenţa acestor diguri, dar nu pot fi de acord cu maniera în care acţionează vecinii noştri. Şi asta pentru că există Înţelegerea Împuterniciţilor celor două Guverne, din luna mai 2008, care stipulează foarte clar faptul că începerea execuţiei oricăror lucrări pe cursurile apelor de frontieră se poate face numai după acordul ambelor părţi.