logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


DINCOLO DE TISA
Am fo ş-om hi în veci! PDF Imprimare Email
Marţi, 03 Noiembrie 2009 19:25

Muzică maramureşeană, pălincă de prună, sarmale calde, cozonac şi vin sau sîngele Domnului, cam aşa a început prezentarea expoziţiei de fotografii cu Maramureşul Istoric de peste Tisa, realizate de Gheorghe Marina, actualul preşedinte al Clubului Maramureşenilor din Dreapta Tisei. După cum s-a şi prevăzut cu cîteva zile înainte, în sara zilei de 2 noiembrie ne-am adunat laolaltă cîţiva maramureşeni din Transcarpatia pentru a-l susţine pă pretinu nost, Deorde.

A dat tonul de începere preşedintele Institutului Fraţii Golescu din Bucureşti, domnul Mihai Nicolae, care ne este mereu alături “si la bine si la greu”, cum să zîce pă la noi. A continuat mai apoi Deorde a lu Ţocaşu (autorul imaginilor), dupa cum îi zîc prietenii, cu un discurs despre valorile, tradiţiile şi obiceiurile care au încăput în fotografiile surprinse de el.

Nu a fost doar o simplă explicaţie sau un discurs plictisitor, nu le stă în fire moroşenilor să hie aşe, autorul pozelor ne-a vorbit foarte frumos despre păstrarea tradiţiilor şi respectarea valorilor din străbuni, dar bineînţeles şi despre straiele şi portul ţărănesc. După care, tinerii moroşeni au încins o învartită de mai bine de 15 minute, cu dropote şi strîgături de so auzît pană hăt în zare. În ropote de aplauze, pentru că sala era neîncăpătoare, au coborît de pe mica scenă şi au continuat discuţiile cu invitaţii prezenţi.

În ritm de “Maramureş plai cu flori” s-a încheiat şi frumoasa seară petrecută “împreuna unul cu altu şi laolaltă toţi”.

Pană la urmă, prin expoziţiile, serile sau petrecerile în stil moroşenesc, noi nu vrem altceva decît să menţinem vie flacăra romînităţii chiar şi aici în buricu Bucureştiului. De aceea, am tendinţa să cred uneori, fară niciun pic de modestie, că noi, cei din dreapta Tisei, suntem mai romîni decît romînii din Ţară. Suntem iuţi la mînie şi scoatem repede sabia cînd cineva ne vorbeşte de rău Ţara Mamă.

Ultima actualizare Marţi, 03 Noiembrie 2009 20:01
Citeşte mai mult...
 
Ucraina > Din cauza gripei porcine, Simpozionul internaţional de la Apşa de Jos s-a amânat PDF Imprimare Email
Scris de Florentin Nasui   
Luni, 02 Noiembrie 2009 19:08

În organizarea Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina şi Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, în zilele de 7 şi 8 noiembrie urma a se desfăşura în dreapta Tisei, la Apşa de Jos, a IX-a ediţie a Simpozionului internaţional Apşa, în istoria românilor dedicat împlinirii a 220 de ani de învăţământ românesc  instituţionalizat  în Bucovina de nord şi Maramureşul de nord.
Din cauza noii gripe însă, care se extinde alarmant şi în ţara vecină, simpozionul s-a amânat.
Întrucât s-au înregistrat  30 de decese în 8  regiuni sud-vestice ale Ucrainei, în aceste zone, inclusiv în Transcarpatia , s-a  impus carantina.
Astfel, din 29 octombrie până în 9 noiembrie, iniţial, şi  prelungit până pe 21 noiembrie, ulterior, s-au închis şcolile, universităţile, iar instituţiile publice şi-au redus activitatea.  Sunt de asemenea interzise întrunirile   şi grupurile mai mari de 5 persoane. Nunţile, botezurile sunt suspendate şi nici cu înmormântările nu se stă prea bine. Preoţii au îndemnat enoriaşii să se roage acasă, să nu vină la slujbele de la biserică.
Autorităţile de frontieră române,  cele de sănătate publică şi sanitar veterinare au înteţit controlul în PTF Solotvino-Sighetu Marmaţiei, astfel încât persoanele care vin din zone îndepărtate sau suspecte de a fi purtătoare a noului virus sunt întoarse din drum.

Citeşte mai mult...
 
Autoritatile din Transcarpatia vor sa infiinteze un liceu pentru romanii de peste Tisa PDF Imprimare Email
Luni, 02 Noiembrie 2009 14:05

Scoala din Apsa de MijlocAutoritatile din Maramures si cele din Transcarpatia promit sa intareasca relatiile de colaborare in viitor. In cadrul unei intalniri desfasurata recent, s-a adus in discutie infiintarea unui liceu si a unui internat pentru romanii de peste Tisa.

Discutiile s-au purtat la sfarsitul saptamanii trecute, cand presedintele Consiliului Judetean (CJ) Maramures, Mircea Man, a efectuat o vizita oficiala in Transcarpatia, raionul Teaciv. Presedintele Radei regionale Transcarpatia a subliniat faptul ca acordul de colaborare dintre cele doua regiuni, Transcarpatia si Maramures, este unul foarte important si spera ca in viitor sa se imbunatateasca relatiile economice, culturale si politice de-o parte si de alta a Tisei. A dat detalii despre finantarea scolilor cu predare in limba romana, fiind interesat si de infiintarea unui liceu si a unui internat pentru romanii de peste Tisa. Asa cum la Satu Mare s-a dezvelit in aceasta vara bustul binecunoscutului poet ucrainean Taras Sevcenko, se doreste ca si in Transcarpatia sa se faca un monument inchinat poetului roman Mihai Eminescu.

Citeşte mai mult...
 
A aparut un nou numar al revistei “Maramuresenii” PDF Imprimare Email
Vineri, 30 Octombrie 2009 08:11

Scoala din SlatinaIn aceste zile, la Slatina, Ucraina, a aparut numarul din luna octombrie a revistei “Maramuresenii”, publicatie social-politica, economica si culturala a romanilor din dreapta Tisei, avandu-l redactor sef pe scriitorul si publicistul Ioan Huzau. In paginile numarului in curs, putem citi un interesant articol privind prezenta sau, mai exact, absenta in Maramuresul ucrainean a simbolurilor nationale romanesti, a monumentelor care sa aminteasca de personalitatile culturii, insemne care, “nu numai ca amintesc de trecut ci sunt o metoda de educatie nationala”. In continuare, din pana lui Ion Mihalca putem citi o istorie a celor 20 de ani de activitate a Asociatiei Social-Culturale “George Cosbuc” a Romanilor din Transcarpatia, o ampla recenzie a volumului “Povestiri din dreapta Tisei” de Vasile Gheorghe Iovdi, versuri semnate de poetul Ioan Mihalca-Ursanu din Apsa de Jos, pagini de religie si fotbal.

Citeşte mai mult...
 
A aparut un nou numar al revistei “Apsa” PDF Imprimare Email
Luni, 26 Octombrie 2009 10:59

In aceste zile ne-a parvenit numarul 58 al revistei “Apsa”, “gazeta regionala social-politica din Transcarpatia” – cum scrie in subtitlu – publicata de Uniunea Regionala a Romanilor din Transcarpatia “Dacia” cu sprijinul Universitatii de Vest “Vasile Goldis” din Arad si al Bibliotecii Municipale “Laurentiu Ulici” din Sighetu-Marmatiei. Alaturi de activitatile Uniunii “Dacia” si un sumar al evenimentelor anului 2009, in paginile numarului din octombrie gasim date istorice privind invatamantul romanesc din Transcarpatia, prezentarea volumelor “Povestiri din dreapta Tisei” de Vasile Ghorghe Iovdi si Istoria ce am petrecut in crancenul razboi” de Mihai Dan, Transcarpatia vazuta din Romania, un calendar al evenimentelor istorice precum si momente din viata romanilor din dreapta Tisei.

Citeşte mai mult...
 
Un vames roman traficant de tigari a fost prins in Ucraina PDF Imprimare Email
Luni, 26 Octombrie 2009 10:57

Granicierii ucraineni au prins un vames roman care incerca sa iasa din tara cu masina ticsita de tigari de contrabanda. Ionica Les a fost retinut in Punctul de Trecere a Frontierei Solotvino, in dupa-amiaza zilei de vineri. Dupa ce a trecut de vama ucraineana si se indrepta spre Sighetu Marmatiei, acestuia i-a explodat o anvelopa de la masina pe care o conducea. Granicerii ucraineni au venit sa-l intrebe daca are nevoie de ajutor, dar au gasit imprastiate pe carosabil mai multe pachete cu tigari. Cand au vazut “grozavia”, granicerii i-au cerut romanului sa revina in vama, unde au supus autoturismul la verificari amanuntite. Prin mai multe lacasuri au gasit dosite in jur de 700 pachete cu tigari. Ionica Les, care in prezent lucreaza la Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu, a fost predat autoritatilor romane in vederea continuarii cercetarilor. In urma verificarilor a reiesit ca acesta iesise din tara, prin PTF Sighet, cu aproximativ o ora inainte de incident. In acest interrval de timp a incarcat masina cu tigari si s-a reintors in Romania. Vamesul Ionica a lucrat pana acum doua saptamani la PTF Sighetu Marmatiei, de unde a fost transferat la PTF Halmeu.

Citeşte mai mult...
 
UCRAINA / Plăiuţ, satul românesc de pe cele 7 uliţe PDF Imprimare Email
Marţi, 20 Octombrie 2009 18:20

Despre satul Plăiuţ din dreapta Tisei am aflat mai demult. Am văzut grupurile folclorice de acolo interpretând vechi piese româneşti şi maramureşene pe scenele festivalului „Mărţişor” sau cel al tradiţiilor populare româneşti din Transcarpatia, organizate prin rotaţie la Slatina, Biserica Albă, Apşa de Jos, Apşa de Mijloc etc.
Dacă celelalte localităţi mari cu populaţie preponderent românească numără între 3 şi 12 mii de români, Plăiuţul are peste 900 de locuitori români. Satul, mai izolat, face parte din comuna ucraineană Apşiţa (Vodiţa), unde trăiesc circa 2.000 de ucraineni.La solicitarea minorităţii româneşti din Plăiuţ, primarul Ivan Ivanovici Vatrala şi autorităţile locale din Apşiţa au organizat duminica trecută, pentru prima dată, Ziua satului românesc Plăiuţ, care a coincis şi cu Ziua Învăţătorului în Ucraina.
La această manifestare au fost invitate oficialităţi regionale dar şi de la raionul Rahău, fiind prezente oficialităţi de la Secţia de Cultură, Administraţiei Raionale şi Radei Raionale.
Din Rada Regională de la Ujgorod a fost prezent deputatul dr. Ion M. Botoş, singurul român din radă (Consiliu Judeţean, la noi), care este şi preşedintele Uniunii Regionale „Dacia” a românilor din Transcarpatia şi redactor şef al periodicului „Apşa”.
Desigur, au fost invitate şi oficialităţi din stânga Tisei dar şi de la Consulatul General al României în Ucraina, de la Cernăuţi.
Aşa am avut ocazia să o cunosc pe distinsa doamnă consul general Tatiana Popa şi pe distinsul său soţ, Ovidiu Sever Popa, cu care ne-am întîlnit la Slatina, graţie dl-ului Ion M. Botoş. De faţă au fost şi directorul Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, dr. Mihai Dăncuş, lect. univ. dr. Ilie Gherheş, Universitatea „Goldiş” Baia Mare, prof. drd. Ioan Dorel Todea, coordonatorul postului de radio Sighet, care se ascultă şi în dreapta Tisei.

Ultima actualizare Joi, 22 Octombrie 2009 16:15
Citeşte mai mult...
 
Localitatea romaneasca Plăiuţ din Ucraina si-a serbat ziua PDF Imprimare Email
Miercuri, 07 Octombrie 2009 10:10

In aceste zile, localitatea Plăiuţ, situata adanc in Carpatii ucraineni, cu o populatie majoritar romaneasca, a organizat prima editie a Zilelor Paiutului. Evenimentul a reunit romani din localitatile din dreapta Tisei si reprezentanti ai celor din Maramuresul din stanga ei, printre care si drd. Ioan Dorel Todea, coordonatorul postului de Radio Sighet, care a avut amabilitatea sa ne informeze despre actiunile desfasurate.

“In primul rand, trebuie sa amintesc ca, in conformitate cu o legenda din Paiut, localitatea ar fi fost intemeiata de doua femei sosite din satul Iapa, azi cartier rural al municipiului Sighetu-Marmatiei, care s-au stabilit acolo, si-au intemeiat familii si asa s-a nascut comunitatea. Se pare ca ceva adevar exista pentru ca si azi, la Plăiuţ, locuiesc familii originare din Iapa”, a spus drd. Ioan Dorel Todea care a fost invitat special, datorita faptului ca singura legatura directa a paiutenilor cu Romania este postul public Radio Romania si mai ales Radio Sighet, post ascultat de intreaga comunitate.

Ultima actualizare Miercuri, 07 Octombrie 2009 12:35
Citeşte mai mult...
 
O televiziune din Ucraina se miră de bogăţia românilor din Biserica Albă PDF Imprimare Email
Joi, 01 Octombrie 2009 07:41

Satul romanesc, putin cunoscut in Ucraina, Biserica Alba (Bila Tserkva) nu este trecut pe harta Zakarpatiei (Transcarpatia - Maramuresul istoric), dar aceasta nu inseamna ca nu exista. Ba exista si duce o viata prospera. Fiecare al doilea din cei cateva mii de locuitori este om bogat, are casa cat un palat, cu 15 camere, iar in loc de caruta - jeep, relateaza miercuri, intr-un reportaj din localitatea Biserica Alba, din Carpati, postul de televiziune ucrainean STB, citat de Agerpres.

"In jur, zona de granita. In apropiere - centrul geografic al Europei: Soseaua Ivano-Frankivsk-Ujgorod. Dupa ce treci de Rohiv, patrunzi intr-o poveste... in satul Bila Tserkva. Raul Tisa - la stanga Ucraina, la dreapta Romania. Bila Tserkva nu exista pe harta, dar in realitate ea exista. Fiecare al doilea locuitor al satului este roman si om bogat. Aici este o localitate de oameni bogati. Si sunt cateva mii. Nu poarta camasa brodata ucraineana, nu canta cantece ucrainene si nici nu se uita la canalele de televiziune ucrainene. Si vorbesc o limba ciudata. In urma cu o suta de ani satul se numea Biserica Alba si era atunci al Romaniei, acum se numeste Bila Tserkva si este al Ucrainei", asa isi incepe reportajul reporterul de la STB.

Citeşte mai mult...
 
Slatina DIN DREAPTA TISEI. Pe un bulgăre de sare, tot oraşul, la serbare PDF Imprimare Email
Scris de Florentin Nasui   
Miercuri, 02 Septembrie 2009 18:17

În ultima duminică a lunii august, în fiecare an, slătinenii sărbătoresc Ziua Minerilor.
În dreapta Tisei, în orăşelul de pe bulgărele ascuns şi cu uliţe la vedere, fiecare familie a avut sau mai are tangenţe cu mineritul. Pînă nu demult, ziua truditorilor subterani era sărbătorită cu fast. De cînd meseria asta este şi aici pe cale de dispariţie, nici banii nu mai zornăie prin visterii. Aşa că, Primăria din Slatina (Solotvino) a pus serbarea aceasta laolaltă cu ziua oraşului atestat în documentele găsite pînă acum, de 650 de ani.
Dacă la noi, Sfînta Varvara este ocrotitoarea minerilor, în dreapta Tisei n-am prea auzit de nici un sfînt. De aceia probabil, şi manifestările de duminică au început la ora 11, cînd lumea este la biserică.

Citeşte mai mult...
 
Slatina - Singura localitate din Ucraina, în care flutură pe primărie 3 drapele naţionale PDF Imprimare Email
Vineri, 28 August 2009 06:22
Interviu cu ing. Gheorghe Uhali, (foto), primarul oraşului Slatina (Solotvino)

-Ştiu că oraşul Slatina are2.700 de fumuri, că dumneavoastră sînteţi inginer constructor cu facultatea terminată la Chişinău şi că sînteţi primul român ajuns în fruntea obştii, după Război, în 2006, chiar dacă 60 la sută din cei 9 mii de locuitori sînt români.

-Nu sînt primul român primar în ultimii 60 de ani . A mai fost un confrate, în 1968, iar un altul în 1993. După un an, a plecat, din nefericire, la cele veşnice. Apoi, românii înscrişi în diverse partide , au avut 3-4 candidaţi. Maghiarii, uniţi, au avut unul singur. Dacă adăugăm că mulţi conaţionali sînt de confesiuni neo-protestante şi nu prea ies nici la vot…Important de reţinut e că din vremuri imemoriale, noi, slătinenii am fost şi sîntem un model de convieţuire interetnică şi interconfesională, în oraşul nostru, pe lîngă cele 60 de procente ale noastre, trăind şi 30 la sută maghiari şi 10 procente ucraineni şi alte naţionalităţi. Fiind în proporţii atît de mari, şi românii şi maghiarii avem dreptul să arborăm oficial drapelele noastre naţionale, alături de drapelul naţional al Ucrainei. Cred că suntem singura localitate din ţară cu 3 steaguri.

-Cum conlucraţi cu viceprimarul şi cu Rada administraţiei locale (Consiliul Local). Ce culoare politică au deputaţii (consilierii)?

Ultima actualizare Vineri, 28 August 2009 16:57
Citeşte mai mult...
 
“Cele mai multe casatorii intre romani si ucraineni sunt inregistrate in Maramures” PDF Imprimare Email
Miercuri, 26 August 2009 06:39

Cu ocazia Zilei Nationale a Ucrainei, sarbatorita de etnicii ucraineni din Maramures in Craciunesti, comuna Bocicoiu Mare, a fost prezent si Vasyl Nerovnyi, consul al Consulatului General al Ucrainei de la Suceava. Domnia sa a avut amabilitatea de a acorda un scurt interviu pentru ziarul nostru, ziar care, dupa cum ne-a marturisit, il citea destul de frecvent si inainte de a accede la inalta functie diplomatica, fiind originar din localitatea Biserica Alba (Bila Tserkva), asezata chiar peste Tisa. “Sa stiti ca sunt un om drept, chiar daca numele meu spune altceva”, a inceput consulul, facand trimitere la numele lui care in limba ucraineana inseamna “Vasile cel Nedrept”. “Inainte de toate vreau sa-mi exprim incantarea fata de numeroasele proiecte transfrontaliere implementate in parteneriat de primariile si organizatiile neguvernamentale maramuresene si cele din raioanele din Transkarpatia, proiecte care pentru noi inseamna foarte mult, si vor juca un rol important in procesul de aderare la structurile europene la care speram”.

Citeşte mai mult...
 
In Maramures s-a finalizat un proiect privind dezvoltarea regiunii de granita PDF Imprimare Email
Miercuri, 26 August 2009 06:14

Consiliul Judetean Maramures – alaturi de partenerii sai in proiect, Asociatia Internationala a Institutiilor pentru Dezvoltare Regionala “IARDI” si Administratia Regionala de Stat Ivano-Frankivsk – a finalizat implementarea proiectului “NEURON – retea pentru integrarea, coordonarea si monitorizarea strategiilor de dezvoltare locala in regiunea de granita Maramures-Zakarpatia-Ivano-Frankivsk”.

Scopul acestui proiect a fost infiintarea unei retele de integrare, coordonare si monitorizare a strategiilor locale de dezvoltare, capabila sa gestioneze un nou ciclu al dezvoltarii durabile a regiunii de granita Maramures-Zakarpatia-Ivano-Frankivsk prin asigurarea conditiilor de informare, sustinere si dezvoltare a relatiilor transnationale la granita externa a Uniunii Europene. “Intarirea capacitatii de cooperare transfrontaliera la nivel organizational s-a realizat prin interconectarea structurilor administrative din regiunea de granita si crearea unei platforme comune de planificare si management, axata in principal pe: identificare rute de transport de marfuri si persoane care trebuiesc dezvoltate, oportunitatea crearii de servicii de transport inter-modal/centre logistice, oportunitatea deschiderii de puncte de trecere a frontierei pentru traficul greu si/sau de personae”, a declarat presedintele Consiliului Judetean (CJ) Maramures, Mircea Man.

Ultima actualizare Miercuri, 26 August 2009 06:37
Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 7 of 11

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact