Clubul Maramureşenilor din Dreapta Tisei s-a reunit, sâmbătă, la Bucureşti, alături de prieteni veniţi din mai multe oraşe ale României, dar şi din Republica Moldova, sudul Basarabiei (Odessa) şi Bucovina de Nord (Cernăuţi), în cadrul celei de-a X-a ediţii a Serii Maramureşenilor, eveniment organizat în colaborare cu Institutul “Fraţii Golescu”, grupul de acţiune “Noii Golani” şi Asociaţia "21 decembrie 1989”. Încă de la intrarea în sediul Asociaţiei "21 decembrie 1989”, locul în care s-a desfăşurat evenimentul, oaspeţii au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare, pălincă de prune si gogoşi, dar şi cu zâmbetele frumoaselor maramureşence de peste Tisa, actualmente stabilite în România sau studente la diverse facultăţi din ţară. Mai mult decât atât, pentru ca toată lumea să se simtă cu adevărat ca în Maramureş, gazdele evenimentului au decis să ofere fiecărui invitat câte o mică amintire: un clop specific zonei Maramureşului şi o brăţară lucrată manual.

“După pui de moroşan, să nu dai cu bolovan, că dacă li nimeri, vai de capu' tău a hi” sunt versurile care au dat tonul petrecerii şi, totodată, cele mai reprezentative pentru românii din această zonă. Horile maramureşene, expoziţia de fotografii despre viaţa comunităţii româneşti de peste Tisa (Transcarpatia, Ucraina) şi voia bună a celor prezenţi au transformat vila de pe strada Batiştei într-un adevărat adăpost al oamenilor care ţin la cultură, tradiţiile şi graiul românilor.

Duminica trecută, în Ucraina au avut loc  alegerile locale, în cadrul cărora electoratul ucrainean a fost chemat la urne pentru a-i desemna dintr-un singur tur de scrutin pe deputaţii (consilierii) locali, raionali şi regionali, cât şi pe primari. În splendida zi însorită de toamnă, am trecut pe jos podul istoric Sighetu Marmaţiei - Slatina, pentru că la maşini era coada foarte mare atât la ieşire, dimineaţa, cât şi la intrare, după-amiază.
Din cei peste 6 mii de alegători din Slatina, 20 de procente se prezentaseră la vot înainte de "biserică".  "Dacă nu ar fi alegeri pentru primari, cred că foarte puţini oameni ar veni la vot, era de părere Vasile Mihalca, unul dintre candidaţii români în Rada Raionului Teceu. Radă în care, în ultima legislatură au "încăput" vreo 8 români. Din cele  74  de fotolii de  deputaţi raionali, de exemplu, la Teceu, jumătate sunt aleşi de pe listele de partid, depuse, iar cealaltă jumătate din rândul candidaţilor uninominali pe circumscripţii majoritare. Cum românii şi-au depus mai mulţi candidatura, pe diverse liste uninominale sau de partid, în lipsa unităţii, şansele lor scad. De altfel, şi în Rada Regională  şansele sunt la fel, adică minime, întrucât chiar dacă toate localităţile cu populaţie românească se învecinează, ele au fost despărţite în două raioane. Astfel atât în Teceu cât  şi în  Rahău candidaţii români la raion sau regiune  obţin voturi înjumătăţite!

Duminică, în Ucraina au loc alegerile locale, în cadrul cărora electoratul din ţara vecină este chemat la urne pentru a alege primarii şi deputaţii consilierii) locali, raionali şi regionali, care şi-au depus candidaturile fie pe listă de partid, fie pe circumscripţii electorale.

În 6 localităţi din cele 7  cu populaţie preponderent românească din raioanele vecine Rahău şi Teceu fotoliul de primar va fi câştigat sau recâştigat de etnici români.

La Biserica Albă şi Topcina candidează actualii primari . La Strâmtura şi Apşa de Mijloc sunt  câte doi, iar la Apşa de Jos sunt 5 candidaţi

Probleme ar putea fi în oraşul Slatina (Solotvino), unde se bat nu numai românii cu ungurii, ci şi românii cu românii!  

Adică, dintre cei peste 10 mii de locuitori, 62 la sută sunt români, 27 la sută maghiari şi restul, ucraineni sau alte etnii.

De altfel, pe clădirea Primăriei din Slatina sunt arborate oficial pe lângă drapelul naţional al Ucrainei şi drapelele României şi Ungariei.

În oraşul Rakhiv din Ucraina a avut loc, recent, Festivalul Brânzei Huţule. La manifestare au fost prezenţi membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi ai proprietarilor de Terenuri "Valea Ruscovei" şi artişti din cadrul Căminului Cultural Repedea.

"Este o manifestare deosebită la care participă ucraineni, maghiari, români din dreapta Tisei. Este un bun prilej pentru a pune în valoare cultura, tradiţia, obiceiurile. Fiecare localitate îşi pregăteşte o gospodărie amplasată în aer liber şi sunt prezentate publicului specialităţile casei, obiecte artizanale, produse lactate, cântece populare etc. În cadrul programului artistic susţinut de formaţiile din Ucraina, a prezentat un recital şi interpretul Mihai Ostaş, din partea Căminului Cultural Repedea", a spus Vasile Popovici, directorul Căminului Cultural Repedea.

La sfarsitul acestei luni va avea loc la Cernauti o intalnire extrem de importanta pentru romanii din Ucraina. Mai exact, aici se vor intalni liderii tuturor asociatiilor romanesti, in cadrul Consiliului Comunitatii Romanesti din Ucraina.

Sfarsitul lunii august va fi unul plin pentru reprezentantii comunitatilor romanesti din Ucraina. Asta pentru ca in 27 si 28 vor fi doua manifestari la Cernauti, respectiv la Patrautii de Jos (unde se vor sarbatori 420 de ani de la atestarea documentara a localitatii, cu actiuni specifice pentru pastrarea culturii si traditiilor romanesti). In ceea ce priveste evenimentul din 27 august de la Cernauti, trebuie stiut ca acesta este unul extrem de important pentru toate comunitatile de romani din Ucraina. „Intalnirea de la Cernauti este importanta pentru ca va avea loc sedinta Consiliului Comunitatii Romanesti din Ucraina. Toate asociatiile romanesti din Ucraina au cate un reprezentant in acest Consiliu. Asta inseamna ca in aceasta structura sunt reprezentanti toti romanii din Ucraina. In momentul de fata sunt 27 de asociatii, ai caror lideri sunt si membri in acest Consiliu”, ne-a spus Ion Botos, presedintele Uniunii Regionale a Romanilor din Transcarpatia „Dacia". 

Preotul Dumitru Petrovan, originar din oraşul Dragomireşti, parohul bisericilor Greco-Catolice din Slatina şi Biserica Albă, vă  invită luni, la ora 12, în dreapta Tisei, la Hramul Bisericii Greco-Catolice „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Apşa de Mijloc, prăznuiţi în Ucraina  după calendarului vechi.

 În comuna  Apşa de Mijloc, cu o  populaţie de  6500 de locuitori, sunt trei confesiuni: Biserica Greco-Catolică, Biserica Ortodoxă şi Organizaţia Martorilor lui Iehova.  Parohia  Greco-Catolică  funcţionează din anul 1991, după căderea regimului comunist. Aici fiinţează două  biserici, una de piatră, şi  una de lemn, monument istoric din secolul XVI.

„Biserica de piatră a cărui construcţie s-a început prin anii 1930, n-a apucat să fie sfinţită, deoarece în 1948, preoţii greco-catolici au fost închişi, iar Biserica Greco-Catolică a fost desfiinţată prin lege - povesteşte părintele Dumitru. Ctitorul Bisericii, preotul Laurenţiu Marina a fost şi el deportat în lagăr, unde a stat aproape 10 ani. În această perioadă, Biserica de piatră a fost transformată într-un centru cultural, care a funcţionat până în anul 1991, an în care comunitatea noastră şi-a revendicat proprietatea şi a început să existe legal, în cadrul Eparhiei Greco-Catolice de Muncacevo, cu sediul la Ujgorod.

Preotul greco-catolic Dumitru Petrovan, originar din oraşul Dragomireşti, judeţul Maramureş, este de un an şi jumătate  paroh al bisericii  din comuna Biserica Albă (Ucraina), localitate situată pe malul drept al Tisei, paralel cu Sighetul Marmaţiei, de pe malul opus. Aşezarea ucraineană  de dincolo de apă, locuită  de români în proporţie de 99 la sută, se întinde paralel cu  o parte a satului Tisa, comuna Bocicoiu Mare şi acest municipiu, pe o lungime de 5 kilometri, de la Lacul lui Năsui, până în dreptul fostei fabrici UIL, de unde începe Slatina, pe partea dreaptă.

De altfel, în zona acestui lac s-a propus în urmă cu 18 ani a se construi un pod din beton armat, cu 4 benzi de circulaţie în regim de trafic internaţional, între România şi Ucraina, pod peste Tisa, care ar fi legat astfel Sighetul de Biserica Albă. Din lipsa finanţării, proiectul a picat, construindu-se mai la vale, între Sighet şi oraşul Slatina (Solotvino), populat în proporţie de 60 procente de români, o punte din lemn, mai exact podul istoric, un pod rutier cu o singură bandă de circulaţie, pe care trec deopotrivă pietoni şi autovehicule sub 3,5 tone.
Pod funcţional de vreo 3 ani şi ceva, în singurul punct de trecere a frontierei în regim de trafic internaţional, care a mai rămas deschis în Maramureş.
Şi asta e ceva!

Pana sa auda la radio o emisiune in limba romana, prin anii ’90, nici macar nu stiau ca, undeva, la 200 de kilometri departare, exista o tara si un neam care vorbeste limba lor * Numai ca niciunul dintre cei 1600 de volohi din Poroscovo nu a fost pana acum in Romania si ei nici macar nu stiau unde e situata tara noastra.

Expeditie istorica! Volohii din Poroscovo, care isi cunosteau limba si tara doar printr-un radio cu tranzistori si din povestile putinelor delegatii romanesti, care au ajuns la poale Carpatilor Padurosi, s-au intors acasa, in Patria-Mama. Pana saptamana trecuta, volohii nu stiau nici macar din poze cum arata Romania si nici nu-si imaginau ca se afla la doar 200 de kilometri de ea.

Prefectul Sandu Pocol si presedintele Mircea Man s-au intalnit miercuri, 23 iunie, cu Maria si Vasile Horvat, reprezentanti ai comunitatii volohe ce traieste in Ucraina, care au venit pentru prima data in Romania. La discutii au fost prezenti Teodor Ardelean, consilier judetean, directorul Bibilotetecii Judetene, profesorul Ilie Gherhes, deputatul ucrainean Mihai Botos si Adrian Marchis, jurnalist la Radio Romania, cel care a descoperit de altfel comunitatea.

Comunitatea voloha traieste la aproximativ 200 kilometri de judetul Maramures. Volohii (cuvant derivat din romanescul valah sau vlahi) vorbesc limba romana, insa nu exista un document oficial care sa certifice aceasta comunitate. Volohii traiesc la limita saraciei, fara  a avea vreo legatura cu tara noastra sau cu alte comunitati din Ucraina. Fara scoala sau biserica in limba romana, volohii din satele Poroscovo si Mircea au pastrat, aproape inexplicabil, un dialect al limbii romane. Sunt 11 sate situate la poalele muntilor Carpatii Padurosi in care traieste aceasta comunitate. Vasile Horvat  a declarat ca traditia s-a pierdut in timp. Exista mai multe teorii legate de existenta comunitatii, dar pana ce va apare una documentata, oficiala, e greu de acceptat o varianta sau alta.

In vederea sprijinirii etnicilor romani care vor sa studieze in tara noastra, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni a pus la dispozitia celor interesati informatii cu privire la data  preselectie precum si la documentele necesare. Admiterea va fi facuta in fata unei comisii romano-ucrainiene dupa cum urmaza: Slatina – 5 iulie:Cernauti – 7 iulie: Odessa – 9 iulie. Preselectia se efectueaza pe baza unui interviu si a mediei rezultate din actele de studii. Cei interesati au nevoie de o cerere de inscriere, copii legalizate traduse in limba romana dupa certificatul de nastere, actele de studii si foile matricole, o copie dupa cartea de identitate, certificat medical care sa cuprinda investigatiile medicale in conformitate cu legislatia in vigoare precum si o fotografie 3×4. Studentii bursieri beneficiaza de cazare gratuita in caminele studentesti, precum si de urmatoarele tipuri de burse: pentru elevi si studenti – echivalentul in lei al sumei de 65 euro/luna: pentru masteranzi, medici aflati la specializare si cursantii aflati la stagii de specializare postuniversitara – echivalentul in lei al sumei de 75 euro/luna, iar pentru doctoranzi – echivalentul in lei al sumei de 85 euro/luna. Cei interesati pot primi informatii suplimentare la adresa de email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .