In ultima vreme, extremistii din Ucraina, unii dintre ei chiar politicieni cu functii importante sau istorici de prestigiu, au lansat tot mai des diverse proiecte expansioniste la adresa vecinilor, incluzand aici si Romania. Acestia au facut apel chiar si la biserica ca sa sprijine ideea de a incorpora in teritoriul Ucrainei atat Maramuresul, cat si Bucovina. Senatorul PDL in Colegiul Maramures Nord Gheorghe Mihai Barlea a declarat ca ideea este o aberatie si ca e greu de crezut ca ar putea sa isi gaseasca sustinere in Ucraina. 

Rostislav Novojenet, presedintele fundatiei “Ukraina-Rusi” din Liov, a aratat ca, in 1919, Ucraina a avut teritorii de 1,6 ori mai mari, iar acestea ar trebui redobandite. Prin lansarea ideii, atat Rostislav Novojenet, cat si ceilalti extremisti au urmarit sa intimdeze tarile vecine Ucrainei, mai ales Romania pentru care ”mesajul” a fost acela de a renunta la sustinerea Republicii Moldova. 

Azi, în localitatea Apşa de Jos, din dreapta Tisei, se desfăşoară ediţia a III-a a concursului literar “Mihai Eminescu”, organizat de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia “Dacia”, condusă de Ioan Mihai Botoş, împreună cu Secţia Regională a Inspectoratului de Învăţământ al regiunii Teceu, Ucraina. Programul activităţilor începe cu un parastas oficiat la Biserica Ortodoxă română din Apşa de Jos, urmat de depunerea de coroane la bustul poetului ridicat în localitatea Biserica Albă. Invitaţii - oameni de cultură din stânga şi dreapta Tisei - vor avea ocazia să participe la expoziţii de carte, la o întâlnire cu poeţii de limbă română din Ucraina. La festivitatea de premiere a câştigătorilor concursului, Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia “Dacia” va premia şi 12 persoane care de-a lungul anului trecut şi-au adus aportul la dezvoltarea limbii şi culturii româneşti în Transcarpatia.

Sighetul Marmaţiei  este scăldat la nord de Tisa, rîul de frontieră care desparte străvechiul oraş de localităţile Biserica Albă (99 procente populaţie română) şi Slatina(60 procente români) din Ucraina. Din 1946 gardurile de sîrmă ghimpată de pe cele două maluri  au separat părinţi de copii, fraţii de fraţi. Cei din Ucraina se uitau lung la Sighetul care se vedea ca-n palmă, iar maramureşenii zăreau dincolo de Tisa coamele dealului sau vîrful rarelor biserici. După căderea Imperiului roşu, fraţii de pe cele două maluri au început să reia sau să înteţească  legăturile  culturale. În 1990, în Maramureş  funcţiona un singur punct de trecere a frontierei  în Ucraina, la Cîmpulung la Tisa, deschis din 1986,  de 3 ori pe săptămînă, pe unde puteau trece doar rudeniile care aveau „chemare” .

Singurul PTF rutier  apropiat era cel de la Halmeu , judeţul Satu Mare, pe unde , au trecut primele delegaţii  ale prieteniei . Interesant, primii au fost cei din Slatina, care au venit imediat după telerevoluţia română  cu ajutoare la Sighet. Unul dintre primii deschizători de drumuri spre comunităţile româneşti din dreapta Tisei a fost şi Gheorghe Mihai Bârlea,  actualul senator de Maramureş, care, împreună cu Echim Vancea, Spiridon Pralea, Gheorghe Pârja şi Ansamblul „Mara” au făcut un turneu prin satele româneşti din Transcarpatia.

Cu puţin timp în urmă, Clubul Rotary Sighetu Marmaţiei a derulat o acţiune menită a veni în sprijinul elevilor din instituţiile de învăţământ cu predare în limba română din Ucraina.

O delegaţie condusă de Gheorghe Mihăiescu, preşedintele în funcţiune al Rotary Club Sighetu Marmaţiei, a vizitat Liceul din Solotvino - Ucraina. Cu acest prilej, au fost oferite elevilor mai multe volume de cărţi din diverse domenii. Cărţile vor fi împărţite tuturor şcolilor unde învaţă elevi români. "Le mulţumesc fraţilor noştri români pentru această donaţie. Lumina spiritului românesc prin intermediul acestor cărţi va ajunge la copiii noştri care vor putea, astfel, să cunoască marile opere şi creaţii ale autorilor români", a spus prof. Mihai Opriş, directorul Liceului din Solotvino. "Asemenea acţiuni vor continua. Ne vom strădui să venim în sprijinul comunităţilor româneşti din dreapta Tisei, în dorinţa de dezvoltare a legăturilor în primul rând culturale, dar şi a celor economice", a spus Gheorghe Mihăiescu.