Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) a decis reformarea din temelii a sistemului de învăţământ din România. Măsurile vizează, printre altele, admiterea în liceu, examenul de bacalaureat, înscrierile în clasa I, sistemul de evaluare. Glasul Maramureşului a decis să identifice marile probleme pe care le are sistemul educaţional românesc şi să le găsească soluţii.

Subiectul cel mai "aprins" din învăţământul românesc la ora actuală este înscrierea copiilor preşcolari în clasa I. MECI, prin intermediul ISJ Maramureş şi al presei, a demarat o campanie de informare a părinţilor că viitorii elevi trebuie înscrişi în unităţile de învăţământ nu mai târziu de 1 mai. Motivul este identificarea numărului necesar de posturi disponibile în sistemul educaţional. Eventualele mişcări de personal vor ajunge în statistica Inspectoratului în timp util, astfel că, până în 22 mai va fi făcută publică lista cu posturile vacante disponibile. Şcolile sunt obligate să-i primească întâi pe elevii din imediata apropiere a unităţii şi abia apoi pe ceilalţi elevi. Lista numărului de locuri disponibile din şcoli va fi afişată până în 16 martie, astfel că părinţii (încă indecişi) mai au la dispoziţie o lună şi jumătate să opteze pentru o unitate de învăţământ unde îşi vor înscrie odraslele.
"Până acum, înscrierea se făcea strict pe baza recensământului realizat de grădiniţe. Acum, se face apel la părinţi să îşi înscrie copiii în timp util la şcoala dorită, respectiv până în 1 mai.

Elevii de gimnaziu vor să-şi continue studiile la liceu, nu în cadrul şcolilor de arte şi meserii (SAM) - asta e concluzia unui sondaj de opinie efectuat de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Maramureş cu privire la opţiunile elevilor din mediul preuniversitar.

ISJ a realizat de curând un sondaj de opinie în rândul a 680 de elevi de clasa a VIII-a din şcoli de pe tot cuprinsul judeţului, atât din mediul urban, cât şi din cel rural. Aceştia au fost extrem de tranşanţi în alegerea tipului de unitate şcolară pe care o vor frecventa. Majoritatea a optat pentru liceu, în detrimentul SAM. Situaţia din Maramureş nu e singulară. "La nivel de ţară, elevii nu mai sunt atraşi de ideea de a-şi completa studiile la o şcoală de arte şi meserii, mai ales din cauza unei idei preconcepute, conform căreia elevii care ajung în astfel de unităţi şcolare ar fi inferiori celorlalţi", afirmă inspectorul Pavel Filip, purtătorul de cuvânt al ISJ Maramureş.

Revoltă în toată regula, ieri, în buricul satului Năneşti. Oamenii au fost anunţaţi că şcoala din localitate e musai să se desfiinţeze şi că pruncii din ciclul gimnazial vor fi transferaţi la unitatea de învăţământ din Bârsana. Părinţii copiilor au sărit ca arşi la aflarea veştii  şi au decis să îngheţe ei anul şcolar, ba chiar să blocheze Drumul Judeţean 168, dacă nu le sunt ascultate ofurile.

Sătenii sunt furioşi, mai ales că, spun ei, şcoala a fost construită de oameni, cu munca şi contribuţia lor. "Nu ne lăsăm, copiii noştri nu merg la Bârsana! Şcoala noi am ridicat-o, cu prestaţie, cu şapte zile de muncă fiecare, nu ei! Nu ne trebe. Nu mai ducem copiii la şcoală. Rămână pruncii neînvăţaţi, da’ şcoala n-o lăsăm!" - spune Maria Vancea. Mai mult, unii localnici arată cu degetul şi spre calitatea actului de învăţământ.
"Îs 50 de copii în şcoală. Pe cei mari vreu să-i ducă în Bârsana, da’ nu la aia din centru, că pă Valea Muntelui. Cum a si? Unii or ave şcoală până la doişpe, alţii până la tri. Or sta şi-or îngheţa? O zis că or face simultan, da’ tăt aşe o fo şi aici, clasa a cincea cu a şaptea şi a patra cu a opta...C-or pune clasele V-VIII cu un singur profesor... no, ce-a ieşi de-acolo?" - reclamă Ştefan Vancea.

• "Acolo nu-i lăsăm să margă!"

Spiritele s-au încins când năneştenii au realizat că autorităţile abilitate să ia decizii în legătură cu această problemă nu vor da faţa cu ei.  

Agentii imobiliari locali spun ca proprietarii de apartamente „comuniste” trebuie sa-si reduca in continuare pretentiile financiare. Altfel, tranzactiile pe acest segment vor ramane in continuare blocate. Paradox pe piata imobiliara. Locuintele vechi au ajuns sa coste mai mult decat o casa, in aceleasi conditii de amplasament si suprafata.

Scaderile de pret din ultimele luni de pe segmentul de apartamente construite inainte de 1989 nu au avut pana acum ca efect imbunatatirea numarului de tranzactii.

Si asta pentru ca posesorii de lichiditati, singurii clienti din piata pentru acest tip de imobil, inca nu sunt convinsi de oportunitatea de a investi in locuinte vechi.

Agentii imobiliari locali identifica chiar un nivel de pret la care, in opinia lor, vanzarile se vor debloca: 700 de euro pe metru patrat.

Clientii asteapta noi diminuari

Călătorul care, în peregrinările sale pe meleagurile maramureşene venind dinspre  Dealul Moiseiului sau Dealul Ştefăniţei se va slobozi molcom în satul Săcel, va întîlni rîul Iza, sora Marei. Poeta  Maria Banuş zicea că este “Un sat golaş, cu prunci la fel” atunci cînd a vizitat şantierul de construcţie a căii ferate Salva-Vişeu prin 1949; anul acesta se împlinesc 6 decenii de la darea în  folosinţă a acestui mijloc de comunicare cu ţara.
Văd istoria bisericii noastre prin prisma activităţii de decenii pe care au săvîrşit-o slujitorii ei.
De multe ori mă gîndesc la generaţiile care au trecut pe la acest locaş şi au fost botezaţi, cununaţi, spovediţi şi cîţi au fost iertaţi de păcatele lor sau au fost conduşi pe ultimul drum în lumea veşnică. Biserica noastră se încarcă anul acesta cu cei 100 de  ani de la începuturile sale. Ea veghează ca un zeu olimpic în mijlocul satului. Ca de fiecare dată ea transmite peste decenii credinţa noastră lăsată moştenire de la moşii, strămoşii şi părinţii noştri. Parcă auzim glasul preoţilor care au umplut cu vocea lor rugătoare orice colţişor al sfîntului locaş pentru a ne aduce mereu în memorie pe toţi aceia care i-au călcat pragul.
Cimitirul aşezat în preajmă s-a făcut parcă mai frumos. Aceasta este ca o apreciere pioasă pentru cei care azi nu mai sînt; crucile sînt din marmură albă, neagră, lucrate artistic, iar în faţa lor îngenunchează urmaşii cu lacrimi în ochi strigînd în gînd numele celor dragi. Acum ştiu să-i preţuiască cum se cuvine pentru că ei ne-au crescut, ne-au făcut din mici să fim mari, din slabi să fim tari. Au fost datorii sacre, iar noi trebuie să le transmitem şi urmaşilor prin  mijlocirea acestui locaş centenar.

Chiar dacă meteorologii n-au inclus judeţul nostru în ultima avertizare cod galben, s-a aşternut şi peste Maramureş omătul în ultimele zile. Stratul de zăpadă pufoasă, proaspăt căzută, n-a fost totuşi de grosimi care să ne sperie. Chiar şi aşa stând lucrurile, ultima răbufnire a iernii i-a pus iarăşi în încurcătură pe cei care au cîştigat licitaţii pe bani grei pentru a face deszăpezirea.  Arătăm cu degetul mai ales înspre cei de la firma Rosal, care a avut şi are astfel de atribuţii în Baia Mare. Cu excepţia câtorva artere intens circulate, pe multe alte străzi, îndeosebi din cartiere, nu se intervenise în niciun fel până ieri la prânz. Faţă de alte dăţi, se pare că mult mai bine s-au descurcat acum cei de la drumurile naţionale şi judeţene.
Cel puţin aşa stăteau lucrurile atunci când am trecut noi prin Baia Sprie şi mai apoi pe serpentinele Gutâiului. Aici drumarii, care ieşiseră din vreme pe traseu, au degajat zăpada cu frezele şi plugurile şi au împrăştiat materiale antiderapante atunci când temperaturile au permis acest lucru, iar traficul se desfăşura în bune condiţii. Au contribuit la aceasta şi cele două echipaje ale Poliţiei rutiere aflate în punct fix, la ieşirea din Baia Sprie şi în Deşeşti, care au interzis accesul pe munte a autovehuiculelor mai mari de 12 tone, chiar şi a celor de mai mic tonaj, dar neechipate pentru circulaţia pe timp de iarnă. N-am priceput nici acum şi nici în alte astfel de momente de ce este necesară de fiecare dată prezenţa poliţiştilor în acele locuri, când panouri cât cearşaful de mari îi atenţionează pe conducătorii auto asupra obligaţiei de a avea autovehiculele pregătite pentru iarnă, inclusiv lanţuri antiderapante.

Caz fara precedent in Maramures, in localitatea Rona de Jos, unde o femeie in varsta de 40 de ani este cercetata de politisti dupa ce s-a stabilit ca si-a aruncat in soba fatul adus pe lume. Maramureseanca a ajuns in cursul zilei de marti, 17 februarie, la spital in Sighetu Marmatiei si in acest fel s-a descoperit cutremuratorul caz. Deocamdata nu s-a stabilit daca nou-nascutul s-a nascut viu sau mort, iar anchetatorii incearca sa stabileasca daca au de a face cu o pruncucidere. Gestul femeii a starnit fiori intregii comunitati din Rona de Jos, mai ales ca familia mai are patru copii si era cunoscuta ca linistita.

Familia Ulici din Rona de Jos nu a iesit cu nimic in evidenta printre localnici pana ieri, cand o veste s-a raspandit cu repeziciune. S-a aflat ca femeia a adus pe lume un fat, pe care l-a aruncat in soba care ardea. Maramureseanca era insarcinata aproimativ in sase luni. Pe parcursul noptii de luni spre marti a nascut sau a avortat, nu se stie foarte sigur – iar fatul l-a aruncat in zorii zilei – invelit intr-un pled – in soba. Se pare ca sotul ei nu a stiut, cel putin asa a reiseit din declaratii.

La cei 79 de ani ai săi, Gheorghe Roşca, din Rozavlea, trăieşte singur, pe o uliţă lăturalnică a satului. Amintirile celor mai grele momente din viaţa sa i se par acum glume, poveşti de spus la gura sobei.

"Am muncit aci, acas’, pă lângă sat, pă dealurile astea ce le vedeţi. Da’, în fiecare an, am mărs în ţară, la ferme ori la Gostat, şi-apoi iarna la pădure, în butini. Pensie n-am deloc, nici de la stat, nici de la firme. Amu că s-o dus şi femeia...uşor nu mni-i, da’ de mă plâng, m-a ajuta la ceva?"
Bătrânul îşi aminteşte anii înfiorători ai unei Mari Foamete ce a atins Maramureşul în anii 1946-1947.
În 1944, după trei ani de război, trupele sovietice au intrat în ţara noastră, iar Moldova, rămasă la România, a făcut faţă ocupaţiei trupelor sovietice, cu rechiziţionarea recoltelor şi a animalelor, cu strângerea tuturor cerealelor. Potrivit Convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1944, România avea de plătit despăgubiri de război de 300 milioane dolari, dar a plătit peste un miliard de dolari. Pe acest fond, a apărut foametea, urmată de boli. Statul comunist a ascuns datele, dar istoricii vorbesc de mii de oameni, în special copii, ce au murit în anii ’40.

• "Ne mâncau păduchii şi purecii"

Ieri, prefectul Gyöngyike Böndi s-a întrunit cu conducerile unităţilor agricole din judeţ pentru a discuta problemele cu care se confruntă acest sector de activitate. Întâlnirea s-a axat în special pe activitatea Oficiului de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (OARZ) Maramureş, care, prin inginerul doctor Ioan Mihalca, directorul executiv al acestei unităţi, a prezentat activitatea defăşurată anul trecut şi planul de activităţi pentru acest an. Din prezentarea expusă am aflat că OARZ Maramureş, în privinţa activităţii desfăşurată, se află pe locul I la nivel naţional ca număr de însămânţări realizate. Maramureşul a realizat o activitate în acest sens cât toate judeţele din sudul ţării la un loc. Astfel, anul trecut s-au montat 55.813 capete de vaci, din care 43.447 au fost însămânţate artificial. De asemenea, s-au montat 8.186 viţele din care 4.913 capete artificial. Cu toate că activitatea de însămânţare a porcilor este la început în judeţul nostru, din cele 16.177 scroafe montate, 1.138 capete au fost însămânţate artificial. 141.310 ovine şi 4.310 iepe au fost montate natural.

Până la 80.000 de euro pot fi accesaţi din fonduri europene pentru înfiinţarea unor centre în comunităţile locale, destinate copiilor cu dizabilităţi.
Directorul Direcţiei pentru Protecţia Copilului Maramureş, Nicolae Boitor, a declarat recent, la şedinţa cu primarii şi secretarii din judeţ, că autorităţile locale pot scrie proiecte pentru a accesa fonduri destinate înfiinţării unor servicii de zi copiilor cu dizabilităţi. “O parte dintre primării şi-au dat acordul, iar anul trecut au fost depuse cinci astfel de proiecte. Între timp, finanţările au fost blocate, dar acestea vor fi reluate. Este important să deschidem astfel de centre, mai ales în comunităţile unde sunt mulţi copii cu dizabilităţi, pentru a preîntâmpina separarea acestora de familii”, a declarat Boitor. Acesta a adăugat că primarii interesaţi pot obţine informaţii suplimentare despre accesarea fondurilor pentru înfiinţarea centrelor de zi de la sediul Direcţiei pentru Protecţia Copilului Maramureş.

Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), cele mai căutate zone pentru petrecerea Paştelui vor fi anul acesta locaţiile care promovează turismul religios. "În această perioadă se primesc solicitări pentru pensiunile din Maramureş şi Bucovina", a declarat consultantul patronatului de profil, Traian Bădulescu. 
În Maramureş, cele mai căutate sunt pensiunile de pe Valea Izei, Deseşti, zona Lăpuş şi Borşa, Sighet.
Administratoarea unei pensiuni din Onceşti ne-a declarat că lumea începe să se intereseze de oferta de Paşti. “Am primit telefoane de la persoane din Braşov şi Bucureşti şi urmează ca în scurt timp să ne achite avansul. Tariful este de 150 lei/zi, suma incluzând cazarea (la pensiune de trei stele) şi două mese pe zi".
În zona Lăpuş, un sejur de trei zile de Paşti cu masă şi cazare costă în jur de 200 de euro.

Producatorii si importatorii de masini, care doresc sa intre in Programul Rabla 2009, isi pot depune dosarele la Administratia Fondului pentru Mediu pana pe data de 27 februarie. Programul se va desfasura in trei etape, prima incepand in data de 29 mai. Se apreciaza ca, pe la jumatatea lunii martie, vor incepe inscrierile persoanelor fizice in program.

Ordinul (nr. 89) de aprobare a instructiunilor privind modalitatile de aplicare a OUG nr. 217/4 decembrie 2008 privind reluarea pentru anul 2009 a programului de stimulare a innoirii parcului auto national a fost publicat luni, 16 februarie, in Monitorul Oficial.

Potrivit ordinului, dosarele producatorilor si importatorilor auto trebuie sa fie validate in sapte zile lucratoare de la data inchiderii sesiunii de inscriere, iar in urmatoarele trei zile lucratoare trebuie sa fie publicata lista agentilor economici validati si sumele alocate fiecaruia.