Problema deşeurilor în judeţul Maramureş devine una tot mai evidentă.

Directorul operatorului de salubritate din zona Baia Mare, Mihai Apan, a declarat, pentru Glasul Maramureşului, că deşeurile vor deveni din septembrie o mare problem pentru judeţ dacă groapa de gunoi de la Sighet nu devine operaţională. La momentul actual, din Maramureş vin zilnic trei camioane cu gunoi menajer care intră în groapa de gunoi temporară din Baia Mare.

„Iniţial, ni s-a cerut să le depozităm gunoaiele 30 de zile, ca ei să îşi termine groapa de la Sighet. Am acceptat, cele 30 de zile au expirat, dar acum au venit cu încă o cerere pentru 30 de zile. Şi am spus că noi am stabilit 30 de zile odată, dar nu mai putem da altele. Pentru că eu am nişte capacităţi de sortare, tot ce sortez fie se reciclează, fie se trimite la ars. Şi aşa am făcut depozitul. Acum mi se aduce gunoiul amestecat. Am găsit acolo chiar deşeuri industriale, ori eu nu am ce să fac cu ele. Anvelope, uşi de la interioare de maşini… La insistenţele autorităţilor am fost de acord ca să mai prelungesc două săptămâni. Pentru că nu e normal aşa. Conform documentaţiei de mediu, eu pot să primesc numai anumite tipuri de deşeuri, nu pot primi orice. Numai deşeuri menajere, mi-ar plăcea selectat, dar nu am ce face dacă mi se aduce amestecat. Le-am spus că dacă în două săptămâni nu îşi rezolvă problemele, eu nu îi mai primesc”, a declarat Mihai Apan, directorul societăţii Drusal.

Timp de două săptămâni, frontierele Maramureșului au fost ridicate, iar satele maramureșene s-au unit prin tot ceea ce au mai frumos, obiceiuri, tradiții, cultură, ospitalitate și bună dispoziție. Din vârf de munte și până în vale, Maramureșul a fost în sărbătoare.

Îndrăgostit de Maramureș, irlandezul Peter Hurley, în colaborare cu Consiliul Județean Maramureș și Fondul Cultural Național au organizat cea de-a VIII-a ediție a Festivalului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”. Anul acesta manifestarea s-a desfășurat pe două etape, prima dintre ele având loc în perioada 23 – 30 iulie în Țara Lăpușului, iar cea de-a doua în 13 – 20 august, în Țara Maramureșului.

Dacă până acum Țara Maramureșului era mai cunoscută și mai apreciată pentru potențialul său turistic și cultural, iată că, de această dată, lăpușenii au ieșit din conul de umbră și s-au unit în spiritul tradițiilor și obiceiurilor populare. Timp de șapte zile, Țara Lăpușului a fost resuscitată prin diverse microevenimente, concerte și ateliere de meșteșuguri populare, dar și drumeții, care au avut loc în localitățile lăpușene. Prima parte a festivalului s-a încheiat cu o „Nuntă Lăpușeană” la poalele Țibleșului la care au participat toate comunitățile din zonă.

Deoarece debutul acestui festival a avut loc în anul 2010 la Săpânța și toate edițiile ulterioare s-au desfășurat în jurul poveștii Cimitirului Vesel și a celui care a conferit unicitate acestui loc, prin satirizarea morții, era firesc să se refacă acest drum lung, de altfel, extrem de încărcat în semnificații și cu un rol deosebit în promovarea culturii maramureșene. Trecând granița în Țara Maramureșului, pe parcursul celor șapte zile, 13 – 20 august, s-a putut observa că, deși Moș Pupăză a părăsit această lume, a lăsat pe pământ un adevărat tezaur.

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, se arată într-un comunicat de presă al Executivului. Actul normativ are în vedere necesitatea armonizării legislației naționale cu hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și evitarea posibilei declanșări a unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene.

"Ordonanța reglementează restituirea pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.

Beneficiarii acestei ordonanțe sunt contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 140/2011, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, și timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare, care nu au beneficiat de restituire pâna la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă  și care vor solicita în scris, organului central fiscal competent, până la 31 august 2018, sub sancțiunea decăderii, restituirea sumelor achitate și a dobânzilor aferente acestora, datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii.

Consiliul Judeţean Maramureş a instituit restricții de circulație în zilele de 5 și 6 august 2017, în intervalul orar 10:00 – 20:00, pe drumurile județene, pentru autovehiculele cu o masă autorizată mai mare de 7,5 tone.

„Am instituit azi in judetul Maramures restrictii de circulatie pe drumurile judetene in zilele de 5 si 6 august pentru autovehicolele ce depasesc 7,5 tone cu exceptia celor prevazute de lege (transporturi de persoane sau transporturi speciale).
Restrictia este necesara pentru protejarea sectoareor de drum judetean care din cauza caldurii excesive pot suferi deformari majore sau ireversebile.” a declarat Gabriel Zetea președinte la Consiliul Judeţean Maramureş

Florin Haidamac este medic de 14 ani. El aduce aminte ca 31 de copii au murit in acest an din cauza ca nu s-au vaccinat. „Prin vaccinare s-au eradicat boli. Continuati cu tampeniile pe care le debitati si vom avea variola din nou. La ce conditii de trai avem in tara asta, la ce mizerie sufleteasca si trupeasca cultivati zilnic, la ce nivel de prostie si incompetenta ati ajuns, meritati din plin toate bolile pamantului. De la variola pana la ciuma, holera, sida si ebola”, scrie Haidamac in Monitorul de Suceava.

„Democratia asta de fatada a adus in Romania dreptul la opinie. Un mare rau. Pentru ca nu toti sunt capabili de o opinie. Pentru ca nu-i duce mintea. Pentru ca nu sunt informati corect. Pentru ca sunt manipulabili. Pentru ca le toarna venin in urechi cine stie ce incompetenti, la fel ca si ei, total pe langa subiect. Dreptul asta la opinie a bagat in mormant 31 de copii si a imbolnavit de rujeola 8.000. Pe motiv ca unii au considerat ca au dreptul de a-si bate joc de copiii lor, asa cum Natura si-a batut joc de ei facandu-i atat de tampiti.

Sunt forme de viata care fac umbra pamantului degeaba. Si din pacate apartin rasei umane. Asemenea criminali ar trebui sa stea acolo unde le e locul. Intr-o rezervatie. Sa se descurce singuri. Pe principiul „Statul nu va cere nimic, dar nici nu va da nimic. Traiti cum vreti.” Asa ar merita toti astia plini de opinii care omoara copiii. Si sa fie tratati in rezervatia aia de cei care fac rusine halatului alb, avand aceleasi „opinii” ca si ei. Cum e un asa-numit medic stomatolog care isi da cu parerea despre vaccinare, dezvaluindu-si incompetenta. Ce treaba are dentina cu imunologia? 

Situație nemaîntâlnită în Maramureș în această perioadă. Gunoaiele din zona Sighet sunt transportate la Oradea, iar cele din Baia Mare sunt duse la Aleșd. Cele două depozite temporare de depozitare a deșeurilor din Baia Mare și Sighet se află în așteptarea autorizației de mediu, data la care aceasta va veni nefiind știută de nimeni. Probleme mai grave sunt în partea de nord a județului. Primarul municipiului Sighetu Marmației, Horia Scubli, a recunoscut, pentru Glasul Maramureșului, că deșeurile din zonă se transportă la Oradea. „Groapa noastră temporară este acum la Ape Cluj, pentru obținerea avizelor. Eu nu întrevăd rezolvarea problemelor cu această groapă mai repede de o lună. Dacă ne încadrăm 10 zile la Oradea, apoi la Baia Mare tot este bine. Am rezolvat problemele cu deșeurile, firma de colectare a adunat gunoaiele, iar aceștia și-au asumat să transporte pe banii lor gunoaiele la Oradea timp de o săptămână. Sunt undeva la 40 de tone pe zi. Eu sunt foarte supărat pentru că ni s-au închis gropile. Transformăm Maramureșul în groapă comună de gunoi.

De ce noi am avut perioada de conformare mai mică decât Germania? Germania are perioadă de conformare mai mare. Avem centru de sortare gata și aș putea depune deșeurile. Dar totul se reduce la depozitul de la Fărcașa. Dacă își făceau toți treaba, nu se ajungea aici”, a menționat primarul Sighetului. Acesta a atras atenția și asupra faptului că a expirat garanția pe utilajele cumpărate în cadrul acestui proiect: „Acum trei ani s-au cumpărat utilajele, care acum stau nepornite. De exemplu, camioanele nu au fost pornite niciodată și și-au pierdut garanția. Trebuiau făcute niște raportări la europeni, să vadă că am cheltuit din bani”.

Marți, 11 iulie 2017, în sala de ședințe ”Bogdan Vodă” a Consiliului Județean Maramureș a avut loc o nouă ședință a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere (ADIGIDM) din județul Maramureș, întâlnire care a fost condusă de președintele Gabriel Zetea și la care au participat mare parte dintre primarii județului. Convocatorul a avut șapte puncte pe ordinea de zi, toate votate în unanimitate de participanții la ședință.

Primul proiect a vizat aprobarea modificării Regulamentului serviciului de salubrizare pentru județul Maramureș, unde s-a stipulat faptul că vor exista șapte centre de colectare deșeuri voluminoase în Sighetu Marmației, Târgu Lăpuș, Baia Mare, Seini, Borșa, Șomcuta Mare și Vișeu de Sus. Totodată, s-a făcut precizarea că deșeurile menajere se vor colecta de la persoanele fizice de trei ori pe săptămână în timpul verii și de două ori pe săptămână în sezonul de iarnă, în mediul urban, în timp ce colectarea în mediul urban se va realiza o dată pe săptămână. Proiectul de hotărâre nr. 2 a făcut referire la acceptarea restrângerii ariei de delegare a serviciului de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale din zona de colectare 4 Târgu Lăpuș. Următoarele patru proiecte votate de toți cei prezenți au vizat adoptarea documentației de atribuire a serviciului de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale din zona de colectare 1 Sârbi, zona de colectare 2 Sighetu Marmației, zona de colectare 3 Moisei, zona de colectare 4 Târgu Lăpuș. 

O întâlnire a membrilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere Maramureș a avut loc săptămâna trecută, în Sala de Ședințe a Consiliului Județean Maramureș. Discuțiile au vizat situația depozitării temporare, după data de 16 iulie 2017, dată limită impusă de Comisia Europeană pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme.

„Deși, potrivit legislației și statutului propriu, ADIGIDM Maramureș nu este răspunzător direct de derularea activităților de salubritate și depozitare a deșeurilor în județ, până la data punerii în funcțiune a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, ne-am implicat în identificarea soluțiilor care să asigure funcționarea serviciului de salubritate până la data de 16 iulie 2017. Suntem satisfăcuți de faptul că, autoritățile publice din județ au reușit să găsească soluțiile necesare, astfel încât să existe condiții pentru continuitatea serviciilor de salubrizare”, a precizat Pavel Avram, director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere Maramureș.

Gabriel Zetea, președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a convocat membrii asociației în mai multe ședințe de lucru. Prima, cea care viza zona de nord a județului s-a desfășurat în urmă cu trei săptămâni, iar împreună cu operatorii care urmează să amenajeze și să opereze aceste depozite au fost stabilite etapele și măsurile necesare pentru depozitarea temporară pe noile platforme.

„Până la operaționalizarea, măcar parțială, a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, autoritățile locale au obligația de a găsi soluții pentru gestionarea depozitării deșeurilor menajere din fiecare localitate. Am identificat împreună o soluție temporară prin construirea unor platforme de depozitare, una la Sighetu Marmației, pentru zona de nord a județului și alta la Satu Nou de Jos, pentru zona sudică, care pot satisface nevoile de depozitare pentru perioade scurte.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în data de 04.07.2017, s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 516, Hotărârea de Guvern nr. 443 privind aprobarea Programului Național Apicol pentru perioada 2017 - 2019 a normelor de aplicare, precum și a valorii sprijinului financiar.

Astfel, până la data de 15 august 2017, la Centrele judeţene şi la Centrul Municipiului Bucureşti ale/al APIA se depun Cererile de plată pentru accesarea Programului Național Apicol (PNA) în anul 2017.

Beneficiarii Programului sunt:

1. apicultorii (persoane fizice, persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale) pentru acţiunile:

- combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;

- raţionalizarea transhumanţei;

- măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol.

2. cooperativele agricole recunoscute conform legislaţiei în vigoare, numai pentru acţiunea de asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.

Obiectivul Programului îl constituie îmbunătăţirea producţiei şi comercializării produselor apicole prin:

Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale, completează/modifică/prorogă aplicarea multor măsuri anterioare, cuprinde măsuri pentru IMM, dar și crește presiunea asupra mediului de afaceri, consideră reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

În ceea ce privește înlocuirea, de la 1 ianuarie 2018, a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, care va avea 2 sau 3 trepte de impozitare, la 1 ianuarie 2018, aceasta va genera, potrivit CNIPMMR, dificultăți majore pentru întreprinderile noi și pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale.

"De asemenea, aplicarea unei cote diferențiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în prețurile produsului final și poate crea discrepanțe concurențiale importante, comparativ cu celelalte state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor. În plus, România riscă și declanșarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afaceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulație a mărfurilor și serviciilor", se menționează într-un comunicat al Consiliului.

Parlamentul a adoptat legea prin care se introduce obligativitatea înregistrării video a probei teoretice și audio/video a celei practice în timpul desfășurării examenului auto.

LEGE NOUA pentru cei care vor permis de conducere. „Astăzi a fost adoptată legea care modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prin care examenul de obținere a permisului de conducere va fi supravegheat video pentru proba teoretică și audio/video pentru cea practică.

Din 30.06.2017 vor intra în vigoare noile dispoziții legale privind examenul pentru obținerea permisului de conducere. Astfel, pentru asigurarea și verificarea legalității examenului de obținere a permisului de conducere, modul de desfășurare a probei teoretice se înregistrază video, iar în cazul probei practice atât video, cât și audio, cu sisteme tehnice de monitorizare.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 30/2017 pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, care reduce chiriile ANL cu aproximativ 45%.

VESTE BUNĂ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 30/2017 pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe a fost adoptată, pe 8 mai, de Senat, ca for decizional.

Actul normativ modifică metodologia de calcul a chiriei pentru locuinţele ANL, în sensul reducerii acesteia cu aproximativ 40-45%.

În martie, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a inițiat o procedură de reducere a modului de calcul a chiriilor. Prevederile sunt cuprinse în proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.