logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
O justificare filologică pentru importanţa validării ipotezei livoniene (parte a migraţiei gepide) - revizuit PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Sâmbătă, 23 Ianuarie 2021 09:50

Am să lansez următoarele ipoteze (speculative desigur, unele ce nu ar putea fi confirmate) referitoare la argumentul şi logica aportului livonian (parte din grupul de limbi finice) şi cu referire la influenţa acestora în grupul "Die Theisgepiden" şi grupul "Sirmium/Singidunum gepiden".

1.Livonienii s-ar fi asociat gepizilor ca urmare a unui mariaj regal cu liderii gepizi (altfel spus liderii lor ar fi pătruns pe linie feminină în familia regală gepidă ? poate prin intermediul rodului unui mariaj precedent cu lideri ai vechilor prussi ? Discutabil... doar o opinie... Prinţesa Rosamunde ar fi avut şi sânge livonian);

Ultima actualizare Marţi, 02 Martie 2021 16:49
Citeşte mai mult...
 
In memoriam Lică Bluthal, promotor cultural România/ Israel PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Joi, 21 Ianuarie 2021 23:26

De Lucreția Berzintu

 

În 14 ianuarie 2021 Lică Bluthal, promotor cultural prin arta scrisului și a turismului, a trecut în rândul celor drepți. La 04 aprilie 2021 ar fi împlinit 93 de ani. De-a lungul zecilor de ani Lică a încântat publicul român și israelian cu spectacole, epigrame, cronici rimate, catrene, răvașe, afișe cu amintiri, trasee turistice…

Evenimente din viața sa sunt povestite chiar de el însuși, destăinuindu-se ziaristului G. Iosub în cartea sa, ”Iașul văzut din Israel”, apărută la Editura Junimea, Iași, 2003. Carte, pentru care m-am implicat direct în realizarea sa, de la autor până la apariția editorială și mă bucur că am putut face acest lucru.

Citeşte mai mult...
 
Creative Night Talks – ediția Cultura Națională va avea loc online, pe 21 ianuarie PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Marţi, 19 Ianuarie 2021 21:33

Comunicat

Creative Night Talks, proiectul online inițiat de Revista Atelierul, ce constă dintr-o serie de conferinţe online recurente dedicate industriilor creative din România, continuă pe 21 ianuarie cu o ediție inspirată de cultura românească. De la ora 18:00, pe site, pe pagina de Facebook și pe canalul de Youtube al Revistei Atelierul se vor putea vedea două paneluri cu 8 speakeri care vor discuta interpretarea și reinterpretarea tradițiilor și surselor de inspirație și despre aplicațiile lor în arta și arhitectura contemporană, dar și în industriile creative.

Ultima actualizare Marţi, 19 Ianuarie 2021 21:37
Citeşte mai mult...
 
O justificare filologică pentru importanţa validării ipotezei livoniene (parte a migraţiei gepide) PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Marţi, 19 Ianuarie 2021 08:04

Am să lansez următoarele ipoteze (speculative desigur, unele ce nu pot fi confirmate) referitoare la argumentul şi logica aportului livonian (din grupul de limbi finice) şi cu referire la influenţa lor în grupul "Die Theisgepiden".

1.Livonienii s-ar fi asociat gepizilor ca urmare a unui mariaj regal cu liderii gepizi (altfel spus liderii lor ar fi pătruns pe linie feminină în familia regală gepidă ? poate prin intermediul rodului unui mariaj precedent cu lideri ai vechilor prussi ?);

2. Termenul de Livadea/Livada ar fi poate derivat din denumirea entităţii politice de pe cursul Tisei mijlocii, aceştia fiind etnic un conglomerat de populaţii (conform termenului livonian Līvőd It- engleză "Livonian Union"), entitate politico-statală în care elementul livonian era probabil diseminat;

3. Aportul lingvistic livonian în limbile română şi maghiară ar trebui reconsiderat şi studiat mai atent pe baza dicţionarelor disponibile în special în variante germane-livoniene (îmi propun acest lucru pentru viitor, dacă dicţionarele ar fi disponibile pe surse obişnuite. Dacă nu sunt disponibile, ar putea deveni o temă de cercetare academică).

Ultima actualizare Miercuri, 20 Ianuarie 2021 10:29
Citeşte mai mult...
 
55 de ani de la înființarea „Teatrului Popular” la Sighetu Marmației !!! PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Vineri, 15 Ianuarie 2021 07:54

În Maramureșul voievodal a existat o mișcare teatrală a cărei începuturi ne este greu să o determinăm. Datorită activități teatrale desfășurate de-a lungul anilor în Sighetu Marmației, Comitetului ce Cultura și Artă al României a dispus: „acordarea titlului de „TEATRUL POPULAR” cu stagiune permanentă, colectivului teatral de amatori al Casei orășenești de cultuă din Sighet”.

La data de 15 ianuarie 1966 a avut loc deschiderea oficială a Teatrului Popular la Sighetu Marmației, cu piesa „Plicul” de Liviu Rebreanu în regia lui Adam Kovacs de la Teatrul din Satu Mare și prof. Eracle Titircă, scenografia-Vasile Paulovics, regia de culise-Nicolau Marcel, din distribuție au făcut parte: Florin Lică, Viorica Șuteu, Ion Urs, Ioan Todea, Tiberiu Circa, Mircea Iodi, Gheorghe Codrea, Liviu Munteanu, Ștefan Glodeanu, Lia Bârlea, Mihai Canta, Irina Costin, sprijiniți de o echipă tehnică. În programul de sală au scris despre importanța evenimentului personalități marcante ale vieții artistice din județ: Vida Gheza, artist al poporului, Lulu Savu, artist emerit, Ludovic Bruckstein, dramaturg, Adam Kovacs, regizor la Teatrul din Satu Mare, profesorii sigheteni, implicați în activitatea culturală,  Eracle Titircă, Ioan Șuteu și Eusebia Negrea.

Citeşte mai mult...
 
Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“ PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 13 Ianuarie 2021 02:05

Comunicat de presă

11 ianuarie 2020

 

Academia Română sărbătorește Ziua Culturii Naționale, vineri, 15 ianuarie 2021, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“.

Despre importanța acestei sărbători culturale și despre rolul ei simbolic în păstrarea și cultivarea identității naționale vor vorbi acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române și inițiator al Zilei Culturii Naționale, și acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audio-Vizual.

Alocuțiunile vor fi urmate de un concert susținut de Filarmonica „George Enescu“, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. În program: Ludwig van Beethoven, Uvertura Egmont; George Enescu, Patru piese inedite pentru vioară și orchestră de coarde (solist: Rafael Butaru); Doru Popovici, Codex Caioni; Constantin Silvestri, Trei piese pentru orchestră de coarde; Béla Bartók, Dansuri românești; Dan Dediu, Codex Brasoviensis.

Ultima actualizare Miercuri, 13 Ianuarie 2021 02:09
Citeşte mai mult...
 
O încercare de verificare a ipotezelor gepidă (gotică), vechi prussă şi livoniană PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 07 Ianuarie 2021 13:33

Am continuat cu oarecare exasperare, încrâncenare şi chiar disperare cercetările comparative, realizând din păcate că antroponimul Labiş, chiar dacă poate fi privit ca exonim, nu poate fi asociat cu primul val gepidic, ci cel mult cu valul "pseudo-slav" din secolul al VII-lea, pe care eu am preferat să-l denumesc drept un "val (pseudo)-gepidic" târziu (Explicaţii: antroponimul este prezent mai mult în judeţul Suceava, de unde era şi scriitorul. Dar prin acest val de secol al VII-lea pot justifica şi asocierea Teleneşti Rp. Moldova cu Tallinn Estonia, precum şi Gâdinţi Neamţ cu Gdansk Polonia).

Am procedat la trecerea "în revistă" a listei monumentelor istorice pe judeţe şi am realizat că localităţile selectate de mine pentru a fi analizate sunt sate de o mai mică importanţă.

În plus, localităţile montane sunt mult mai conservatoare, dar cele de şes au cunoscut multiple fluxuri şi afluxuri, astfel încât eventualele urme vechi practic s-au estompat (s-au şters). Speranţa de a găsi antroponime sau toponime relevante este deci redusă.

Citeşte mai mult...
 
Un argument sumar-concis (poate speculativ şi circumstanţial) la ipoteza "Die Theisgepiden" pe teritoriul României şi la urmele presupus livoniene în toponimie PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 05 Ianuarie 2021 08:27

Plecând de la ipoteza (dedusă după reanalizarea totalităţii datelor oiconimice de pe ansamblul României) că vechii pruşi erau asociaţi germanicilor din confederaţia gepidică centraţi pe zonele Sirmium şi Singidunum, iar celor de pe râul Tisa le erau asociaţi cu precădere livonieni, estonieni sudici "Vŏro", posibil letoni şi lituanieni şi mai puţin vechi pruşi, am încercat validarea ipotezelor "Die Theisgepiden" şi a ipotezei livoniene conform planificării ce mi-o propusesem (prin toponime -indragine ori extragine relevante cu sens în limba livoniană-, antroponime relevante -atribute gen bun, curajos, puternic...- care să aibă sens în limba livoniană sau etnonime ori exonime), dar m-am descurajat rapid, fiind convins că devenisem prea exuberant în efuziunea mea comparatistă.

Din fericire, mi-a venit în ajutor istoria literaturii române. Iată cum: în livoniană, limba proprie este numită līvōkīel, dar în letonă e numită lībiešu. Nu ştiu dacă livonienii au înglobat şi resturi sarmatice (roxolane), căci "phrase book" se spune în livoniană rōksŏnārōntŏz, dar posibil vechi prusse, căci antroponimul livonian Berthold pare a proveni dintr-un nume tribal asociat vechilor prussi.

Ultima actualizare Marţi, 05 Ianuarie 2021 14:22
Citeşte mai mult...
 
Mini-vacanţă culturală în "Dulcele Târg al Ieşilor" PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 30 Decembrie 2020 12:37