logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei? Partea a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 22 Aprilie 2021 12:54

Originalitatea noastră s-a văzut şi în formele statale, inclusiv în cele moderne (doar teorema lui Arrow este permanent perfect clasică).

Pare-se că domnii erau numiţi astfel: să aibă descendenţă (os domnesc, inclusiv pentru "ilegitimi": Petru Rareş) şi să fie desemnaţi de către sfatul domnesc (adică să fie susţinuţi de o partidă boierească).  Tot original ! Când unul dintre pretendenţii descendenţi din Ştefan cel Mare şi os de hatman ucrainean şi de domniţă moldavă soseşte din Ucraina pentru preluarea domniei Moldovei la sfârşitul anului 1563, palatinul Dimitrie Wiesnowiecky este făcut prizonier la Vercicani şi predat turcilor.

 Să tragem concluziile de la clasici. Scrie Aristotel în Statul, VIII, (V), 5, 1-5-7: <Schimbările de regim au loc în oligarhii mai ales în două chipuri foarte evidente: unul, când se fac nedreptăţi mulţimii, (căci atunci orice cetăţean poate deveni şef [al unui partid], mai ales când se întâmplă să ajungă conducător al cetăţii unul dintre membrii oligarhiei, precum s-a întâmplat cu Lygdamis din Naxos, care a fost după aceea tiranul naxienilor). 

Ultima actualizare Joi, 22 Aprilie 2021 14:51
Citeşte mai mult...
 
Oferta Muzeului Municipiului București pentru Școala Altfel 2021 PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 21 Aprilie 2021 23:54

Muzeul Municipiului București și-a adaptat programul educațional destinat elevilor și cadrelor didactice pentru Școala Altfel și oferă în anul 2021 mai multe tipuri de resurse digitale gratuite la care toți cei interesați sunt invitați să apeleze cu încredere pentru buna desfășurare a activităților extrașcolare, precum și o serie de ateliere online cu o tematică diversificată susținute în parteneriat cu Asociația Learning by Teaching, Artelier D și îndrăgitul autor de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu. 

APĂ, APĂ! FOC, FOC! - Acest atelier online inedit este susținut împreună cu Asociația Learning by Teaching și este despre cum au modelat apa și focul istoria orașului București. Pornind de la istoria Palatului Suțu, locul unde se țineau cele mai frumoase petreceri din Capitală la mijlocul secolului al XIX-lea, vom călători în timp, în Bucureștiul de odinioară.

DESCOPERIRI LA MICROSCOP - Artelier D împreună cu Muzeul Municipiului București vă propun 3 teme distincte în cadrul programului online „Descoperiri la microscop”. În cadrul atelierelor, călătorim în laboratorul medicului și bacteriologului  Victor Babeș, în centre de cercetare și chiar în corpul omenesc. Aflăm despre impactul microbilor asupra vieții noastre. Prin intermediul unor povești adevărate sau imaginare, învățăm să ne apărăm sănătatea.

Ultima actualizare Joi, 22 Aprilie 2021 12:49
Citeşte mai mult...
 
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei? Partea a I-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 21 Aprilie 2021 12:34

Ştim deja că la noi totul e mult mai original, încă de la constituirea poporului nostru. Până şi democraţia noastră s-a dovedit deosebit de originală (doar teorema lui Arrow este permanent perfect clasică).

Să privim în profunzime problema: nu putem compara cal cu măgar. Desigur, un bucătar bun ne-ar recomanda: <gustaţi, vă rugăm... Am gătit cu multe mirodenii >… Noi vom răspunde: <chiar şi cu multe mirodenii tot nu o să gustăm> Geneza 1:29 !

Să tragem concluziile de la clasici. Diodor din Sicilia scrie negru pe alb în Biblioteca Istorică: <Nu trebuie să nesocotim respingerea istorisirilor celor ce susţin că argonauţii ar fi plutit pe Istru în sus -până la izvoarele lui- şi că ar fi coborât pe un braţ opus, [pornind din acelaşi izvor], în Golful Adriatic. Timpul a dat pe faţă această greşeală a celor ce socoteau că Istrul, care se varsă prin mai multe guri în Pontul Euxin şi acela ce se varsă în Marea Adriatică îşi au izvoarele în acelaşi loc. Într-adevăr, când romanii au învins neamul istrienilor, s-a descoperit că fluviul de aici îşi are izvoarele la patruzeci de stadii depărtare de mare. Ei bine, pricina rătăcirii istoricilor se zice că ar fi fost omonimia acestor două fluvii> (Bib. Istorică, IV, 56, 7; FHDr I, pag. 191). Era vorba de peninsula Istria şi de locuitorii săi.

Cum să o putem compara pe Eva cea modernă, (numită Braun sau orişicum), cu Eva cea din Geneză ?

Citeşte mai mult...
 
Cine a propovăduit religia la daco-romani? Dekaineos, preot şi profet P a IV-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 21 Aprilie 2021 12:28

Tot Strabon scrie: <Spre a ţine sub ascultare poporul, el  [getul Burebista] şi-a luat ajutor pe Deceneu/Dekaineos, un şarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învăţând acolo unele semne de prorocire, mulţumită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor> (FHDr I, pag. 239, VII, 3, 11 -C.303-).

La sfârşit scrie: <Şi profeţii erau cinstiţi, încât erau socotiţi vrednici de domnie,... astfel,...Orfeu, Musaios şi zeul la geţi, în vechime Zamolxis, un pitagoreu, iar în vremea noastră Decaineos, care proroceşte lui Burebista...> (FHDr I, pag. 253, XVI, 2, 39 -C.762-).

După anumită perioadă, în 109 e.n. un Dekinais este menţionat în ostraconul O.Krok. 1.98. El pare a fi de origine dacică sau daco-moesă. Evident, legătura cu Decaineos ţine doar de omonimie.

Dekinais era detaşat la un praesidium din deşertul Oriental egiptean, pe drumul ce lega Coptos (Quft) şi Nilul de Marea Roşie. Acest praesidium depindea de Mons Claudianus, într-o zonă unde se exploata aur, grano-diorit şi porfir (piatra pentru decorarea lucrărilor monumentale).

Citeşte mai mult...
 
Navigatorii şi negustorii antici ai mărilor Partea a IV-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 19 Aprilie 2021 17:56

Epava de la Ulu burun (în lungime de 15 metri, cu un catarg de 5 m) gemea de mărfuri... Acum oddihneşte din secolele XIV- XIII î.e.n. la 40 de metri în apă... Iar în mare, în dreptul promontoriului Gelidonya, George Bass a descoperit o epavă din sec XII î.e.n. Tot recentă...

Unii caută comori şi în fundul mării !

Lingouri de cupru !

Nu era mai simplu cu un detector de metal ?

Pentru mai mult, daţi căutare pe internet. Sau citiţi continuarea pro-bono !

Citeşte mai mult...
 
Cât de romanic (latin) este poporul român? Partea a IV-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 19 Aprilie 2021 17:51

Cât de romanic (latin) este poporul român ? Dacă limba ne defineşte, este clar că suntem latini. Ar fi şi lingvistic unele mici probleme (unele trăsături divergente ale limbii, unele neregularităţi), dar mai bine să le ignorăm...  Nu există şi în franceză verbe neregulate ? Păi atunci ?

Şi despre religia (religiile) din vechime să ne abţinem... Nu e un singur Creator ? Păi atunci ?

Poate că suntem asemenea sefarzilor. Dar ei de ce vorbesc spaniola (spaniolyt sau ladino) ?

Poate că ei sunt asemenea ladinilor din nordul Italiei... Poate că şi noi... Dar ei de ce sunt evrei ? Poate că în Spania, au vieţuit o vreme (înainte de expulzare) pe cursul fluviului Ebro. Nu or fi poate daco-romani ? Noi de ce nu avem râul Ebro ? Acest râu era la traci, aceeaşi problemă ca şi cu cei din acele localităţi din Rusia...

Citeşte mai mult...
 
Cine a propovăduit religia la daco-romani ? Canonicitate, Iosua, legământul curcubeului P a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 19 Aprilie 2021 17:33

Noi suntem daco-români şi nu daco-romani !? De ce am fi la fel ca şi sefarzii ? Doar pentru că presupunem că şi ei descind din daco-romani ? Adică am avea strămoşi daco-romani comuni... Or fi şi ei, dar nu cu diacritice. Iar noi suntem tare dia-critici, dia-critici rău de tot !

Şi apoi Dacia a fost golită (exhausta) de daci, adică de bărbaţi ! Atunci de ce daco-romani ? Uitaţi-vă cine se trezeşte dimineaţa să meargă la muncă ! Tot doamnele noastre ! Şi noi cum le tratăm oare ? Cu un "dacă" prelung... Nu ?

De ce nu muncesc daco-românii ? Locurile de muncă sunt în Italia şi Spania. Unii se duc să lucreze acolo... Noi nu ! Noi nu ne ducem să muncim în Italia sau Spania. Şi ştiţi de ce ? Să ne facă şi pe noi sefarzi !? Dar dacă nu i-au făcut italienii sau spaniolii sefarzi pe daco-romanii din vechime ? Dacă au plecat de aici astfel ? Bun, dar unde scrie aşa ceva ?

Ultima actualizare Luni, 19 Aprilie 2021 17:37
Citeşte mai mult...
 
Cine a propovăduit religia la daco-romani ? Şi de ce a căzut židul Berlinului? Partea a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 16 Aprilie 2021 18:29

Ce religie profesau proto-daco-românii ? E o întrebare capcană, la care ne abţinem să răspundem... De ce ? Pentru că se pare că suntem înrudiţi îndeaproape cu puţinii sefarzi tesaloniceni supravieţuitori... Ce înseamnă înrudiţi ? Adică avem strămoşi daco-romani comuni... Bun, dar ei s-au amestecat cu goţi şi cu hispanici, noi cu gepizi şi tauro-sciţi... Totuşi, sângele apă nu se face şi nu se bea (scrie în Biblie -partea cert canonică-: sângele e viaţa fiinţei; e interdicţie la sânge) !

De ce nu a propovăduit Sfântul Pavel în ţinuturile nord-dunărene ? Probabil că drumurile erau nesigure. Iar Sfântul Pavel era cetăţean roman...

Citeşte mai mult...
 
Cine a propovăduit religia la daco-romani? Partea a I-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 16 Aprilie 2021 18:22

Ce religie profesau proto-daco-românii ? E o întrebare capcană, la care ne abţinem să răspundem... De ce ? Pentru că se pare că suntem înrudiţi îndeaproape cu puţinii sefarzi tesaloniceni supravieţuitori... Ce înseamnă înrudiţi ? Adică avem strămoşi daco-romani...

Am înţeles că la sud de Brazda lui Novac, ritul melkit (imperial bizantin) era benefic comerţului cu vinuri dulci, liturgice, turnate în amfore frumos ornate cu vopsea roşie cu monograme, creştineşte, de Sucidava. Evident, acolo era Dakia Parapotamia, sub binecuvântare imperială constantopolitană.

Să spunem că după vinul liturgic din amforele de la Sucidava (articolul "Despre difuzia creştinismului în Dacia şi Scythia Minor Partea a IV-a"): israelito-creştinismul... Dar ce rit ?

Dar la nord de brazda lui Novac şi în afara Dakiei Parapotamia ?              

Să negăm afirmaţia consacrată deja că poporul român s-a născut creştin ? Ce sens ar avea ? Ar fi deja poate "blasfemie" istorică ?

Ultima actualizare Vineri, 16 Aprilie 2021 18:24
Citeşte mai mult...
 
Cât de romanic (latin) este poporul român? Cu cine suntem înrudiţi? Partea a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 15 Aprilie 2021 13:41

Cât de romanic (latin) este poporul român ? Dacă limba ne defineşte, este clar că suntem latini. Dar originile.... ? Ce să ne mai întrebăm acum (e deja tardiv). Ne răspund majoritatea istoricilor: daco-romane...

Dar ce religie profesau proto-daco-românii ? E o întrebare capcană, la care ne abţinem să răspundem... Să spunem că după vinul liturgic din amforele de la Sucidava (articolul "Despre difuzia creştinismului în Dacia şi Scythia Minor Partea a IV-a"): israelito-creştinismul... Dar ce rit ?

Şi iată de ce: în general, observaţia autorului Iordanes că goţii şi daco-geţii erau unii şi aceiaşi este contrazisă de istoricii moderni români. Să fi fost antrenaţi urmaşi ai daco-romanilor în expansiunea gotică  oare ? Posibil, dacă analizăm urmele antroponimice ale celor de rit mozaic sefard din Livorno Italia (par a fi unii de sorginte costobocă; iată de ce: în colecţia de documente ale americanului Abraham J. Karp se regăseşte numele rabinului sau notarului italian Abraham Baruch Piperno –el înregistrează un document în 1862- fişier: Karp-findingaid.pdf, poate conform regelui Pieporus ?) ori unele urme lingvistice şi toponimice (săracii oraşului locuiau în zona numită Las Colibas) ale sefarzilor thesalonicani. Din punctul meu de vedere, cei grupaţi în sinagogile catalană şi castiliană  dinn Salonic sunt de sorginte daco-romană, amestecaţi cu goţi. Limba lor este numită spanyolit, djudezmo, sefaradi în Livorno sau ladino... Dar au tendinţă de francizare şi italienizare. EI se găseau şi în Algeria (Oran), limba era denumită tetuani (după localitatea din  Maroc de unde proveneau)... iar în Maroc, este numită haquetia... Găsiserăm un volum despre sefarzii din Thesalonic, dar pur şi simplu nu mai dăm de el... Ar mai fi supravieţuit parte din cei din Turcia... Deh, războaie... unele duse şi contra populaţiei civile... Un episod trist care nici nu ar trebui reamintit. Mai bine veneau la noi; aşa de bine ar părea daco-români nişte sefarzi de limbă spaniolă dar fără apetit manifest religios, că nimeni nu şi-ar da seama...

Ultima actualizare Vineri, 16 Aprilie 2021 18:25
Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 10 of 270

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact