CULTURA
Cine i-a salvat pe evreii din România (ce mai rămăsese din ea) în WWII ? P a III-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Marţi, 25 Ianuarie 2022 11:12 |
Pentru a răspunde la această întrebare simplă apelăm iar la memorialistică. Dar cum scriem pro-bono, apelăm doar la surse libere (netaxabile).
Dar intuiția ne spune că Radu Lecca a avut un merit, dar nu neapărat pentru evreii din România, ci pentru cei din restul Europei care cotizau (ori puteau să cotizeze). Dacă el a dezvoltat conceptul: "nu fierbi găina grasă nejumulită de pene și fulgi", atunci are un merit incontestabil de intermediar între liderii comunității mozaice din România și diplomatul Constantin Karadja și interpușii săi din consulate (evident, altruist și benevol, nu ?). La acțiune au aderat evident la fel altruist și benevol (doar cu foarte minore pretenții pecuniare) și germani, unși prin sistemul intermediar instituit de Lecca. Germanii înțelegeau că nu au de ce să renunțe la beneficiile unor acțiuni la societăți de transport, dacă acestea produceau venit constant (un punct de vedere absolut corect. Trebuie să ne gândim și la ziua de mâine, chiar dacă viața ar fi pro-bono). Circa 51.000 de persoane ar fi avut vize și pașapoarte astfel. Mareșalul trebuie exonerat de o asemenea acuză (totul se datora avidității unor funcționari).
|
Citeşte mai mult...
|
|
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei ? Partea a XXX-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Luni, 24 Ianuarie 2022 15:23 |
Doamna întreabă: <De ce sunt ideile decadente în artă ?>. <De când Adam a mușcat din fructul din copacul interzis totul e decadent în artă și nu numai !? Iar de când apa s-a scumpit datorită Vichy-ului francezilor nicio idee nu e originală>. <Adică ?>. <Pentru intrarea în Uniunile de Creație, o lucrare e apreciată și după caracterul de originalitate. Ori ideile nu costă. Dar eu vreau să intru în UAP și să fac lucrări originale>. <Dacă realizezi tapițeria o să intri>. <Nu, vreau în sculptură. Numai că ideea trebuie să fie originală>. <Păi ce e greu ? Fă o lucrare originală !>. <Nu știu care idee să o sculptez: "foșnetele pădurii" sau "zori de zi la Hiroshima și Nagasaki">. <Sculptează a doua idee>. <Da, dar o voi redenumi: "Înălțări", în engleză "Redemptions">. <Pare interesant. Să o văd terminată și am să mă pronunț.>. <Voi folosi ca fond oglinzi. Acela va fi suportul. Le voi murdări cu negru de fum reprezentând siluete de oameni spulberați de suflul exploziei. Dar va trebui să dau explicații.>. <Ce vei scrie în explicații ?>. <Oglinzi oglindite în oameni-trecut>. <Realizează lucrarea să vedem ce vor spune cei de la UAP despre ea. Dacă vor înțelege ceva>. <Probabil că nu vor înțelege. Dar dacă aș alege pictura mi-ar fi mai ușor>.
|
Citeşte mai mult...
|
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei ? Partea a XXIX-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Luni, 24 Ianuarie 2022 15:20 |
Doamna întreabă: <Ce tot minți cu nerușinare ? Îngheață apele la minciunile tale>. <Adică ?>. <E rândul tău la "adică" ? Răspunde la întrebare. Ultimele articole sunt pline de minciuni gogonate !?>. <Da, dar ei publică on-line (tot pro-bono) cu întârziere>. <Am fost informată că sunt nereguli în ceea ce scrii>. <Mă abțin și voi răspunde doar punctual>. <Ai spus de episcopul greco-catolic numit Chinezu că ambasada Chinei nu s-a sesizat de articol. Nu era român ?>. <Da. Dar era Chinezu>. <Şi numele de la ce ar veni ?>. <De la demnitatea cnezială sau e nume iliric sau dalmatic –din tribul delmaetae- de sorginte veche de la o localitate numită astfel din Dalmația: Chinna>. <Ce toponime se mai numeau astfel ?>. <Marea Chinneret sau Genesareth>. <Unde ?>. <În Palestina. Temporibus Judicum et Regum. Adică în timpul Judecătorilor și Regilor>. <Dar altele ?>. <Satchinez/Knees/Temeskenéz în Timiș sau Chinușu/Kénos din Harghita>. <Ambasada Chinei nu avea de ce să se sesiseze. Nu era cetățean chinez>. <Dar era prin antroponim Chinezu>. <Nu era cetățean chinez. Punct. Ce cetățenie avea ?>. <Probabil română dacă era din Transilvania de sud, probabil o avusese și pe cea maghiară dacă era din Transilvania de Nord.
|
Citeşte mai mult...
|
Despre manifestele filosofice subliminale ale Maestrului Dr. în filosofie Dl. Marius Leonte P a II-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Luni, 24 Ianuarie 2022 15:11 |
Cred că odată cineva l-a întrebat pe co-autor pe stradă (după ce exprimase păreri proprii despre opere expuse de Maestrul Dr. în filosofie Dl. Marius Leonte). <După tine asta e artă ?>. Co-autorul a replicat probabil: <Chiar artă nu este. Este filosofie a artei expusă publicului. Dar extrem de subliminală>. Co-autorul nu mi își amintește dacă cel care a întrebat purta uniformă de polițist local, căci amintirile s-au estompat.
Dr. în filosofie Dl. Marius Leonte a creat multe ființe, dintre care unele aduc a reptile preistorice din epoci străvechi de luxuriată vegetație. Este omul contemporan altceva decât ultimul dinozaur (alături de păsări care descind autentic din dinozauri), doar că are sângele cald (adică termo-reglare) și autonomie doar până la marea (ultima) hipo-termie.
Dr. în filosofie Marius Leonte a intrat în hipo-termie (de fapt în Marea veșnicie) la 11.08.2021.
|
Ultima actualizare Luni, 24 Ianuarie 2022 15:14 |
Citeşte mai mult...
|
Despre manifestele filosofice subliminale ale Maestrului Dr. în filosofie Marius Leonte P I-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Luni, 24 Ianuarie 2022 15:09 |
De ce a dat Maestrul Dr. în filosofie la Artă Plastică ? Pentru a urma cursurile Facultății de Filosofie. Dar ce făcea la cursuri ? Desena tot timpul. De aceea la Dr. în filosofie Marius Leonte nu vom găsi tratate de filosofie, ci sculpturi reducționiste al căror sens este unul filosofic subliminal în spectru larg al curcubeului. Adresându-se publicului larg, arta sa exprimă extrem de mult (o paletă largă de sugestii) cu foarte puțin.
O gheară porcină încătușată drept ridicată de un stâlp poate exprima un Manifest anti-genocidar anti-Crăciun (chiar și porcul este ființă), ori o atitudine reprobabilă față de votanții liberi deschiși pentru Da (două sugestii: la votul deschis, Porcul nu mai scurmă ci îl acuză pe Domnul Dumnezeu de cele ce se întâmplă, a doua: Porcii aderă magnetic la majoritate căci ei nu au cârcoteli, grohăitul lor este numai cu Da).
|
Ultima actualizare Luni, 24 Ianuarie 2022 15:15 |
Citeşte mai mult...
|
Despre decadența ideii în artă P a III-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Duminică, 23 Ianuarie 2022 19:43 |
Cât de decadente pot fi ideile în artă vom analiza din trei lucrări decadente ? Totuși, între cele trei lucrări există o legătură fundamentală. V rem să exemplificăm și cu lucrări realiste, corecte.
Prima: lucrarea Dlui. Dorin Coltofeanu ne arată cum devine pământul și e ilustrată în Sfânta Scriptură prin pasajul din Geneza 3:18-3:19, cităm: "blestemat să fie pământul din cauza ta. Cu trudă îi vei mânca roadele în toate zilele vieții tale. Spini și mărăcini îți va da și vei mânca plantele câmpului. În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Căci țărână ești și în țărână te cei întoarce". Totuși, arătura solului nu este o soluție. Datorită eroziunii solurilor. Ci semănatul direct în miriște ar fi o soluție. Anii sabatici sunt importanți pentru regenerarea solului mai scrie în Sfânta Scriptură. Și solul trebuie să se odihnească.
|
Citeşte mai mult...
|
Despre decadența ideii în artă P a II-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 09:11 |
Cât de decadente pot fi ideile în artă vom analiza din trei lucrări decadente. ? Totuși, între cele trei lucrări decadente există o legătură fundamentală.
Prima: lucrarea Dlui. Dorin Coltofeanu ne arată cum devine pământul și e ilustrată în Sfânta Scriptură prin pasajul din Geneza 3:18-3:19, cităm: "blestemat să fie pământul din cauza ta. Cu trudă îi vei mânca roadele în toate zilele vieții tale. Spini și mărăcini îți va da și vei mânca plantele câmpului. În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Căci țărână ești și în țărână te cei întoarce". La ce sunt bune cele de pe șervet ? Usturoiul și ceapa sunt bune, sarea e bună, dar slana, să fie nevoie de ea ? Nu s-a dat poruncă să nu ucizi ?
Chiar dacă acum e-urile se culeg din tipografii şi asta ne este acum pâine, Domnul Dumnezeu a dat restricție la e-uri ? Ele trebuie rechiziționate retroactiv și arestate în alfabet. D'ci sigh't.onlin' din ac'st mom'nt fără ee-uri, ca cititorii să fi' d'zintoxicați. Şi totul natural, din road'l' pământului.
|
Citeşte mai mult...
|
O calomnie fără seamăn în revista Acolada nr. 5-6 mai-iunie 2019 |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 09:04 |

În revista culturală Acolada nr. 5-6 mai-iunie 2019 apare o calomn ie făeră seamăn la care sigur orice sighetean de bună credință va reacționa cu indignare. Ca demni sigheteni ai Patriei sighetonline fără frontiere luăm atitudine contra acestei calomnii.
Cităm: <Preoții creștini au îmbogățit sinaxarul sau ar trebui să-l îmbogățească> afirmație la care subscriem. <Episcopul Vasile Aftenie, după traseul impus de la Dragoslavele la Mănăstirea Căldăruşani (lagăr-închisoare), a murit la Văcăreşti, în mai 1950. Episcopul greco-catolic Ioan Suciu a murit la Sighet, fără judecată, fără condamnare. Mormânt necunoscut. Episcopul de Lugoj, Valeriu Traian Frenţiu, a murit la Sighet, în 11 iulie ’52 şi a fost zvârlit la groapă comună. Leit-motiv: fără judecată, fără condamnare. Episcopul Alexandru Russu a murit fără slujbă, la Gherla,în ‘63. Episcopul Ioan Bălan a murit în ’59, în DO, fără judecată, fără condamnare. Episcopul Tit Liviu Chinezu a murit îngheţat la Sighet, în 15 ianuarie 1955; fără sicriu, l-au aruncat în Cimitirul Săracilor. Iuliu Hossu, episcop de Cluj-Gherla, în 1969 cardinal in pectore, a spus în ’70, în spitalul Colentina, ultimele cuvinte: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă.” Iar noi am aşteptat căinţa torţionarilor. În RPR penitenciară, pe certificatele de deces, fi păt, la motivul decesului: tensiune arterială, insuficienţă circulatorie, miocardită cronică, TBC>.
În ce constă calomnia sfruntată, de neadmis ? Că agentul frig ar fi pătruns într-o închisoare de mare securitate și l-ar fi ucis pe episcopul Tit Liviu Chinezu. Imposibil ! Poate era mai sensibil pentru că era Chinez. Ambasada Rep. China de ce nu a protestat la articol ?
Oricum, co-autorului i s-a spus: <tu să taci că ești mic>. Mic la ce căci la vârstă nu sunt mic. <Tu să taci că tu spui totul>. De aceea nu am avansat deloc (probabil din acest motiv aș fi rămas tot cu gradul de după recrutare). Unii sunt pro, alții contra. Dar eu ce sunt, mă rog (se întreabă co-autorul) ? Chiar așa ? Tot mic în grad, tot mic ?
|
Ultima actualizare Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 09:17 |
Citeşte mai mult...
|
Despre decadența ideii în artă P I-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 08:53 |
Cât de decadente pot fi ideile în artă vom analiza din trei lucrări decadente.
Prima: o lucrare a Dlui. Dorin Coltofeanu, altminteri sublim realizată (cu mult albastru optimist), Un țăran și măgărușul sau căluțul său sunt condamnați să are un pământ maroniu de rahat cu scuame, deși are masa pusă un șervet: usturoi, ceapă, sare , brișcă, slană. Ei nu au aflat că se culeg e-uri din tipografii şi asta ne este acum pâine ?
A doua: lucrarea Prizonier semnată ElErtin (ce nume e acesta ?), cu un Prizonier de conștiință obligat să îngenuncheze la drobul de sare al credinței. De ce nu îl țin în picioare dungile verticale de pe haine ? Capul e plecat căci dungile verticale de pe tichie sunt inutile. Clar.
A treia a decadentului Paul Klee: numită Înger terestru din 1939, o mâzgâleală în care cineva se apără cu o aripă pe care o inimă roșie inscripționată cu semnul omega. Mâna dreaptă e ridicată semn că se predă. Ce Dumnezeu amenință cu aripa ridicată și unde ? Tocmai la Kunsthalle în Hamburg.
|
Citeşte mai mult...
|
Scriitori Japonezi: Murakami Haruki- Albastru nemărginit, aproape transparent (1977) |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Joi, 20 Ianuarie 2022 18:39 |
Nu, nu era un avion. Era bâzâitul unei insecte care venea de undeva din spatele meu. Gâza, mai mică decât o muscă, mi s‑a învârtit de câteva ori în dreptul ochilor, apoi a dispărut într‑un colţ întunecat al camerei.
Pe masa albă, rotundă, în care se reflecta becul din tavan, se afla o scrumieră din sticlă. În ea ardea o ţigară lungă şi subţire, cu urme de ruj pe filtru. Pe marginea mesei era o sticlă de vin, în formă de pară. Pe etichetă era desenată o blondă cu un ciorchine de struguri în mână, din care se înfrupta. Lumina din tavan tremura roşiatic pe suprafaţa vinului din pahar. Picioarele mesei se afundau în covorul gros. În faţă era o masă de toaletă, la care stătea femeia, cu spatele ud de transpiraţie, îşi întinse picioarele şi îşi scoase ciorapii negri, rulându‑i.
— Dă‑mi şi mie prosopul. Ăla roz, da?
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
Page 7 of 313 |
|
|