logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
Regele Suediei Karl al XII-lea la Varnița P a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 03 Februarie 2022 09:28

În Rev. De Istorie Militară Cohorta din Republica Moldova nr. 1 din 2010, domnul Nicolae Răileanu scrie despre regele Suediei Karl/Carol al XII-lea care se retrage în sud, după înfrângerea de la Poltava, protejat de un grup restrâns de soldați suedezi (cca. 300). Regele a acceptat invitația serascherului de Bender, care l-a tratat pe rege cu onorurile cuvenite (salve de tun și coloane de ieniceri larg desfășurate). Probabil hatmanul cazac Ivan Mazepa, posibil aliat al regelui Suediei, l-a însoțit discret și a dispus forțe de protecție pentru rege. După părerea noastră, tot cazacii l-au transportat pe rege și trupele sale în șăici iuți pe râurile interioare, îndepărtându-l de locul confruntării cu Petru cel Mare al Rusiei.

De ce la Varnița ? Practic, la un moment dat regele a debarcat pe malul Nistrului, întemeind Karlstadt, unde a dispus construcția casei regale, a casei adjunctului său și a cancelariei și unde a desfășurat o amplă activitate diplomatică. Ce s-a ales de palatul regal ? Cum, nu spune numele localității adoptată ulterior ? Moldovenii au transformat piatra de calcar în var probabil. Ei bine, la Varnița există o minoritate de români: de 11 persoane.

Citeşte mai mult...
 
Regele Suediei Karl al XII-lea la Varnița P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 03 Februarie 2022 09:26

În Rev. De Istorie Militară Cohorta din Republica Moldova nr. 1 din 2010, domnul Nicolae Răileanu scrie despre regele Suediei Karl/Carol al XII-lea care se retrage în sud, după înfrângerea de la Poltava, protejat de un grup restrâns de soldați suedezi (cca. 300). Regele a acceptat invitația serascherului de Bender, care l-a tratat pe rege cu onorurile cuvenite (salve de tun și coloane de ieniceri larg desfășurate). Probabil hatmanul cazac Ivan Mazepa, posibil aliat al regelui Suediei, l-a însoțit discret și a dispus forțe de protecție pentru rege. După părerea noastră, tot cazacii l-au transportat pe rege și trupele sale în șăici iuți pe râurile interioare, îndepărtându-l de locul confruntării cu Petru cel Mare al Rusiei.

Citeşte mai mult...
 
Regele Suediei la Varnița P I-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 03 Februarie 2022 09:21

În Rev. De Istorie Militară Cohorta din Republica Moldova nr. 1 din 2010, domnul Nicolae Răileanu scrie despre regele Suediei Carol al XII-lea care se retrage în sud, după înfrângerea de la Poltava, protejat de un grup restrâns de soldați suedezi (cca. 300). Regele a acceptat invitația serascherului de Bender, care l-a tratat pe rege cu onorurile cuvenite (salve de tun și coloane de ieniceri larg desfășurate). Probabil hatmanul cazac Ivan Mazepa, posibil aliat al regelui Suediei, l-a însoțit discret și a dispus forțe de protecție pentru rege.

Regele însuși era preocupat de protecție, dispunând camparea în zone fortificate natural cu posibilitate de apărare (o limbă de pământ sub formă de peninsulă, construcții întărite bine, etc.). Dispune operarea rănii sale de la picior. Regele angajează mercenari moldoveni, stabilindu-se în satul Varnița (sat în care hatmanul Ivan Mazepa moare subit). Din cauza apropierii iernii, regele proiectează o locuință de iarnă, a cărei construcție durează cca. 3 luni. Casa regală era edificată din piatră (precum și alte două case), probabil din calcar de proveniență dobrogeană poate. Restul erau din nuiele împletite și lipite cu lut (cele pentru soldați).

Citeşte mai mult...
 
Colaborarea anti-epidemică a medicilor militari între ideal şi dezastru P a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 03 Februarie 2022 09:15

În teza de doctorat în ştiinţe istorice a domnului Leontin Stoica-"Serviciul sanitar al armatei române în perioada 1914-1919", Chişinău, 2012 este menţionat că medicii francezi erau angajați de către statul român, deși la pag. 61 scrie că misiunea militară franceză (a generalului Henry M athias Berthelot) era dublată de o misiune sanitară. Dar la pagina 75 scrie, cităm: <Constituirea misiunii medicale s-a făcut în urma unui apel lansat de Subsecretariatul de Stat francez al  Sănătății, căruia i-au răspuns numeroși voluntari. Seleționarea medicilor a fost făcută de către soția ministrului român la Paris, doamna Lahovary, care se ocupa și de semnarea Contractelor ce se încheiau în virtutea acordului între Statul Român și serviciul francez de sănătate>. Ideea de voluntariat semnifica asumarea riscurilor adiacente stării de război și a situațiilor epidemice, dar existau plăți suportate de către Statul Român (care înregistra un deficit real de cadre medicale).

            Interesante sunt memoriile doamnei Yvonne Blondel (ffica lui Camil Blondel), fost sanitar voluntar pe lângă armata română în timpul Primului Război Mondial (Blondel Yvonne- Jurnal de război 1916-1917. Frontul de Sud al României, București, Institutul Cultural Român, 2005, 383 pag.).

Citeşte mai mult...
 
Manifestare culturală de prestigiu la Cercul Militar Iaşi PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Joi, 03 Februarie 2022 03:19

Duminică, 30 ianuarie 2022, sala de spectacole a Cercului Militar Iaşi a găzduit o nouă manifestare culturală de prestigiu, dedicată Zilei Culturii Naţionale şi poetului naţional Mihai Eminescu, Unirii Principatelor Române, în cadrul evenimentului având loc şi trei lansări de carte plus un program artistic cu nume importante pe afiş.
Principalul organizator a fost Liga Scriitorilor Români - Filiala Iaşi-Nord Est, în parteneriat cu Cenaclul de literatură şi pictură "Octav Băncilă" al Cercului Militar Iaşi, Uniunea Creatorilor Profesionişti - Sucursala Iaşi şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România - Filiala Iaşi.

Ultima actualizare Joi, 03 Februarie 2022 03:32
Citeşte mai mult...
 
Decizii sovietice privind prizonierii de război P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 02 Februarie 2022 13:52

Lucrarea care e găzduită de site-ul Institutului Diplomatic de sub MAE scrisă de un colectiv de autori- Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, București, Ed. Monitorul Oficial RA, 2013, la pag. XIV se arată că erau înregistrate naționalitatea, nu cetățenia militarilor captivi (fără identificarea armatelor cărora le aparțineau). În cazul basarabenilor și bucovinenilor, erau înregistrați ca moldoveni, ucrainieni sau ruși (după caz).

Deci un număr de ostași înregistrați ca români puteau proveni și din armata maghiară, fără să știm cu certitudine numărul lor ori zona (regiunea) de origine.

Oricum, dată fiind intensitatea luptelor, numărul decedaților direct pe front sau în urma transportului se dovedește mare, mai ales în partea a doua a perioadei (după 1942, începutul lui 1943), când uzura soldaților (lipsa echipamentelor, a îmbrăcăminții adecvate stepelor) devine prezentă.

Citeşte mai mult...
 
Decizie privind munca prizonierilor de război P a I-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 02 Februarie 2022 13:50

Lucrarea care e găzduită de site-ul Institutului Diplomatic de sub MAE scrisă de un colectiv de autori- Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, București, Ed. Monitorul Oficial RA, 2013, la pag. 57, Documentul 15 din 24 martie 1942 arată că programul de muncă era 12 ore/zi, fiind inclusă și perioada de deplasare a prizonierilor. Activitățile productive pe timp de noapte erau permise numai dacă exista o bună instalație de iluminare care să permită observarea prizonierilor. Pentru deținerea lor se îngrădea un perimetru îngrădit cu sârmă ghimpată sau un gard destul de solid de 2,5 m, precum și d instituirea de zone de interdicție tot din sărmă ghimpată la 3,5 m de gardul principal.

                Un număr de 1339 persoane, prizonieri de război români lucrau la exploatările forestiere în cadrul Lagărului Unjia a NKVD din Rep. Mari (Doc. 10, pag. 41 din 8-13 ian. 1942).

                Prizonierii de război în special germani (dar și cei români) de la Aktiubinsk munceau la minele de nichel ale NKVD de la Kimpersai (pag. 55).

Citeşte mai mult...
 
Consecințele firești ale afirmațiilor patrioților români că în România a fost Holocaust P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 02 Februarie 2022 13:46

Am văzut că Lya Benjamin în < Prigoană și rezistență în istoria evreilor din România 1940-1944>, Ed. Hasefer, București, 2001 și Alexandru Florian în articolul: "A existat Holocaust în România" în Observator Cultural nr. 80 din 2001 (la conținutul unor comentarii ale domnului Alexandru Florian la cartea doamnei Benjamin am avut acces doar) sunt doi patrioți români care susțin poziționarea Holocaustului pe teritoriul României.

                Naționalismul pro-românesc este evident, căci Dânșii afirmă că de drept Transnistria este parte a României. De ce numai Transnistria ? Dar unde scrie despre Transnistria ? În lucrarea Vasile Netea-Publicistică IV. Scrieri istorice 1977-1987, Petru Maior University Press, Târgu Mureș, 2015, pag. 110 scrie cităm: <Cetățile grecești dintre Olbia, care se află la gura Bugului și Dyonisopolis, Balcicul de astăzi îl considerau [pe B urebista] protector și "tată">. Vă sună cunoscut: Naș Papașa oare ? Ce s-a schimbat din timpul lui Burebista până acum ? Nu trăim în continuitate ?

Citeşte mai mult...
 
Consecințele firești ale afirmațiilor patrioților români că în România a fost Holocaust P I-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 02 Februarie 2022 10:27

Am văzut că Lya Benjamin în < Prigoană și rezistență în istoria evreilor din România 1940-1944>, Ed. Hasefer, București, 2001 și Alexandru Florian în articolul: "A existat Holocaust în România" în Observator Cultural nr. 80 din 2001 (la conținutul unor comentarii ale domnului Alexandru Florian la cartea doamnei Benjamin am avut acces doar) sunt doi patrioți români care susțin poziționarea Holocaustului pe teritoriul României.

                Naționalismul pro-românesc este evident, căci Dânșii afirmă că de drept Transnistria este parte a României.

                Excludem progromul de la București, căci el a fost parte a revoltei legionare, iar la Iași s-a încercat rezolvarea situației locative pentru armatele germane înainte de începerea ofensivei în URSS. Mortalitatea mare din trenuri s-a datorat faptului că Regionala Iași a pus la dispoziție garnituri improprii de tren (un tren a fost compus din vagoane-cisternă specifice produselor cloro-sodice), precum și de numărul ridicat al populației auto-identificate de rit mozaic în Iași, adică supraaglomerării trenurilor.

Ultima actualizare Miercuri, 02 Februarie 2022 10:29
Citeşte mai mult...
 
Despre recuperarea operelor și a scriitorilor de limbă germană din România P I-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 01 Februarie 2022 14:38

Referitor la literatura de limba germană din România citim în lucrarea Corin Braga- <Enciclopedia imaginariilor din România, Volum I>, Iași, Polirom 2020, într-un articol semnat de Dna. Dana Bizuleanu (posibil Dana Conkan-Bizuleanu), pag. 342-361 care pe lângă Paul Celan 1920-1970 (nume la naștere: Antschel) sunt amintiți bucovinenii: dna. Rose Ausländer 1901-1988 (numele vine pe filiera unei căsătorii în SUA)- poetă de limbă germană și engleză (tradusă de Dl. George Guțu- Vis cu ochii deschiși, ediție bilingvă) și romancierul Gregor von Rezzori 1914-1998 (trăiește la Cernăuți, București, Viena, Berlin, Hamburg, la finalul vieții în Italia și New York) pag. 346- 348. Articolul extras se găsește pe internet sub titlul 17_Imaginar_literar_articol_Dana_Conkan_Bizuleanu.pdf, dar nu știm de pe ce link.

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 4 of 313

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact