logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
Sextus Iulius Frontinus Partea XIV-a: De aquis: 1.6. PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 08 Noiembrie 2021 19:54

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.6.: < Post annos quadraginta quam Appia perducta est, anno ab urbe condita quandringent­esimo octogesimo uno M'. Curius Dentatus, qui censuram cum Lucio Papirio Cursore gessit, Anionis qui nunc Vetus dicitur aquam perducendam in urbem ex manubiis de Pyrro captis locavit, Spurio Carvilio Lucio Papirio consulibus iterum. Post biennium deinde actum est in senatu de consummando eius aquae opere referente *   norumi *   praetore. 

Ultima actualizare Luni, 08 Noiembrie 2021 19:56
Citeşte mai mult...
 
Sextus Iulius Frontinus Partea XIII-a: De aquis: 1.5. PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 08 Noiembrie 2021 19:47

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.5.: < M. Valerio Maximo P. Decio Mure consulibus, anno post initium Samnitici belli tricesimo aqua Appia in urbem inducta est ab Appio Claudio Crasso censore, cui postea Caeco fuit cognomen, qui et Viam Appiam a Porta Capena usque ad urbem Capuam muniendam curavit. Collegam habuit C. Plautium, cui ob inquisitas eius aquae venas Venocis cognomen datum est. Sed quia is intra annum et sex menses deceptus a collega tamquam idem facturo  p340 abdicavit se censura, nomen aquae ad Appii tantum honorem pertinuit, qui multis tergiversa­tionibus extraxisse censuram traditur, donec et viam et huius aquae ductum consummaret. 

Citeşte mai mult...
 
Claudius Aeliani Partea a LXXXVI-a: Ist. div. 10.12.: Zicala lui Archytas PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 08 Noiembrie 2021 19:43

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
Claudius Aeliani Partea a LXXXVII-a: Ist. div. 10.20.: Răspunsul lui Agésilas către Xerxès PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Luni, 08 Noiembrie 2021 19:40

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
Doru Dinu Glăvan. Omul. Gândul. Fapta PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Sâmbătă, 06 Noiembrie 2021 00:38

De câteva zile vorbim despre Doru Dinu Glăvan la timpul trecut. Dar numai fizic. Așa cum se întâmpă în cazul persoanelor care devin personalități pentru că transformă gândul în faptă, Doru Dinu Glăvan continuă.

Ultima actualizare Sâmbătă, 06 Noiembrie 2021 00:43
Citeşte mai mult...
 
Redarea sensului unor cuvinte cu semnificaţia "om rău/prădalnic" în toponimie P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 03 Noiembrie 2021 15:24

Vom analiza incidenţa unor cuvinte cu sensul "lup/wolf", dar interpretat ca [aşezare de] "om/oameni răi/prădalnici" în toponimie. Desigur, aprecierile sunt relative şi relaţionările neclare.     

Există o limbă cu care nu am făcut comparaţii, deşi co-autorul a sesizat unele coincidenţe dificil de explicat. Este vorba despre limba pashto cu diferitele ei dialecte.

Îndrăznim să aducem acum în discuţie: termenul pashto lewə/ šarmux̌- engleză wolf ar putea fi cumva apropiat cu oiconimul Sărmaș ? Totuşi, e neobişnuit şi ar trebui să-l reţinem doar ca o trecere în revistă. Nu ar fi ilogic, notând că în limba mazarandani varg- engleză wolf. O persoană considerată implicată în evenimente din localitate purta antroponimul Varga. Şi în vechea persană varka şi avestan vehrka- engleză wolf. Iar în ossetină birægh-engleză wolf. Pare-se că mai multe persoane din Sărmaş aveau nume care aduceau cu termenul pentru lup, dar în limbi îndepărtate de noi. Iar în kurmanji/soranji gur/gurg şi middle persian gurg, în balochi gurkh, toate având semnificaţia conform engleză wolf. Există un lanţ muntos omonim. Toate poate doar coincidenţe...

Citeşte mai mult...
 
Despre Café-amans PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 03 Noiembrie 2021 15:21

Într-o teză de etnomuzicologie susţinută la Colegiul Goldsmith din cadrul Universităţii din Londra, intitutulată "Aspects of Contemporary Jewish Music in Greece: Case of Judeo-Spanish Songs of Jewish Community of Thessaloniki", Londra, 2005-2006, autoare: E. Kavvadia, se susţine că la sfârşitul secolului al XIX-lea, populaţia oraşului era una cosmopolită, incluzând greci, turci, evrei, armeni, vest-europeni, români şi balcanici (supuşi turci mulţi dintre ei sau din state emergente născute din războaiele ruso-otomane). Ca rezultat ar relocării grecilor din Anatolia, muzica locală are tendinţă de orientalizare (să spunem mediteranizare, căci influenţele erau multiple). Se răspândesc aşa numitele café-amans (variante locale în Smirna/Izmir şi Anatolia ale francezelor café-chantant), dar pe întreg teritoriul Greciei. Acestea se extind în localităţile greceşti, dar şi în Thessaloniki, unde capătă o tentă unică prin şi datorită spaniolyt. Dar se cântau şi ritmuri turceşti, arăbeşti, albaneze (în arvanitika), româneşti (autoarea scrie despre Rumanovlachoi of the so called genidhes etnic group- ori o confuzie, ori o preluare greşită a denumirii unui grup etnic vorbitor al unui subdialect român din Macedonia care trăiau în regiunea Meglen; dar neclar).

                Ca instrumente se utilizau instrumente tradiţionale greceşti, precum "frame drum, darabukka, tamboura, ud, psaltery, violin, nay, sheperd's flute (fluier), lyre, baglama, saz,..... şi altele".

Ultima actualizare Miercuri, 03 Noiembrie 2021 15:24
Citeşte mai mult...
 
Despre Radu cel Frumos PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 03 Noiembrie 2021 15:14

Informaţiile despre Radu cel Frumos (Szép Radu în maghiară) sunt abundente în alte limbi. Totuşi, data naşterii sale e incertă. Era fie din aceeaşi mamă ca şi Vlad III, fie din mame diferite (ambele însă prinţese moldovence). Pare a se naşte la Iaşi între 1435-1439. Probabil în 1437. Creşte în fortăreaţa Egrigoz, unde primeşte educaţie aleasă: în logică; Coran, limba turcă, pare-se persană (limbi şi literatură), călărie şi arta războiului (mânuirea armelor).

În scrisorile sale se declară drept-credincios şi iubitor de Christos, astfel încât data convertirii sale la Islam e neclară. Totuşi, e posibil să fi ţinut explicit ambele religii (se spune că era un credincios pios în Islam). Promiţând boierilor condiţii favorizante (pace, restaurarea privilegiilor şi iertări ale faptelor anterioare), Radu cel Frumos este întronat în 1462 chiar de către Mahomed Cuceritorul. Ştefan cel Mare nu îl agreează, datorită politicii sale pro-otomane. Relaţiile cu comercianţii ardeleni din Braşov şi Sibiu au fost normale (dar se pare că Radu cel Frumos ar fi bătut o altă monedă, posibil cu ajutor turcesc –logistic în special-). În timpul unei foamete din 1470, s-ar fi apelat la importuri de grâne din Transilvania (ceea ce ar fi condus la o creştere de preţuri ce l-a nemulţumit pe Iancu de Hunedoara, care interzice exporturile).

Citeşte mai mult...
 
Despre antroponimul Murtaza P a III-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 01 Noiembrie 2021 18:03

Am sesizat larga răspândire a antroponimului Murtaza. Să ne fi înşelat noi cu privire la semnificaţie (cea din livoniană), ori cu privire la derivarea sa din exonimul/etnonimul udmurt ?

Totuşi, funcţia (demnitatea) crimeeană de Kadiasker (mai mare al cadiilor) vine să întărească speculaţia privind sensul din livoniană: un substantiv sau un verb comun în livoniană, conform livonian tuož- engleză "truth" sau verbului livonian "murtõ, murtõb, murtiz"- engleză"to take care (of)".

Înspre Persia este posibil să fi fost întâlnit ori la azeri, iar dacă e vorba despre proximitatea Persiei, poate la nogai reaşezaţi de ruşi. Din păcate, căutarea pe internet nu a dat roade suplimentare.

Funcţia de Kadiasker era practic a treia demnitate în statul crimeean. Sesizăm dintr-un articol al dlui. Recep Çiġdem de la Facultatea de teologie din Harran că statutul femeii era unul deosebit în societatea tătară, mult emancipat, femeile moştenind şi putând exercita drepturile de proprietate fără probleme. Din păcate, am pierdut urma acestui articol, dar sperâm să dăm iar de el.

Citeşte mai mult...
 
De ce ar încerca cineva să trăiască din şi prin artă? PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 01 Noiembrie 2021 17:57

De ce ar încerca cineva să trăiască din şi prin artă ? De ce să nu trăim de exemplu din cu totul  altceva ? Cât de inconştient ar putea fi cineva să încerce să trăiască din şi prin artă ? Înseamnă că ar fi cu totul inconştient (căci viaţa sa ar deveni pagubă pentru el şi apropiaţii săi). Dar Mozart ? Nu a fost el un mare compozitor, un copil-minune, adulat de public ? Cum ? Când a murit se spune că a fost înmormântat în cimititul săracilor, fiind urmat de un câine fidel ? Cum să se poată aşa ceva ? Ş iunde scrie asta ? Paradoxal, ne amintim că am citit cu ani de zile într-un manual care era dispus să ne descurajeze să învăţăm notele muzicale. Cum, muzica este bună, utilă ? Nu se compune atât de mult în ziua de astăzi ? Când există sisteme de karaoke de adaptat şi acasă ca vecinii să audă pe oricine cum rage la beţie ? Aaaa, acestea sunt pentru cei care trăiesc la vilă şi şi-o antifonează bine în prealabil.

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior11121314151617181920UrmătorSfârşit »

Page 19 of 313

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact