Până la urmă cât de japonez este Dl. C-tin Brâncuşi ? Cu certitudine, după saboţii de lemn extrem-extrem de japonez. Ce principesă Bonaparte a pozat Dlui C-tin Brâncuşi ? Ar fi o principesă cu numele Marie, dar credem că e o simplă coincidenţă, căci Dânsa a intrat în familia regală a Greciei, cu care şi familia regală a României este înrudită îndeaproape. Cu certitudine, cu totul altă principesă. Deci doar omonimie, clar. Dar putea C-tin Brâncuşi să jignească o Doamnă şi mai ales o Principesă ? Presupunem că nu. Atunci acordăm credit celor ce zic că este un bust. Dar la francezi e o problemă cu apa şi nu se spală pe ochi, deci au văzut altceva în sculptura Principesei anonime.

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.19.: <Ex eis sex Via Latina intra septimum miliarum contectis piscinis excipiuntur, ubi quasi respirante rivorum cursu limum deponunt. Modus quoque earum mensuris ibidem positis initur. Tres autem earum, Iulia, Marcia, Tepula quae intercepta, sicut supra demonstravimus, rivo Iuliae accesserat, nunc a piscina eiusdem Iuliae modum accipit ac proprio canali et nomine venit — hae tres a piscinis in eosdem arcus recipiuntur. Summus in his est Iuliae, inferior Tepulae, dein Marcia. Quae ad libram Collis Viminalis sco *   ntea fluentes ad Viminalem usque Portam deveniunt. Ibi rursus emergunt. Prius tamen pars Iuliae ad Spem  p362 Veterem excepta castellis Caelii montis diffunditur. Marcia autem partem sui post hortos Pallantianos in rivum qui vocatur Herculaneus deicit. Is per Caelium ductus, ipsius montis usibus nihil ut inferior sumministrans, finitur supra Portam Capenam.>.

Dintre artiştii japonezi contemporani se detaşează Dl. Takashi Murakami, al cărui succes este de necontestat. Dânsul este sculptor, pictor şi este implicat şi în numeroase alte domenii ale artei (modă, merchandise, instalaţii, animaţie). Termenul "superflat" (super-plat ?) este utilizat pentru stilul propriu al dlui Takashi Murakami. Născut în Tokyo, s-a delectat de mic cu benzile desenate, aspirînd să lucreze în animaţie. A urmat Universitatea de Arte din Tokyo şi Domnia Sa a criticat apropierea artei japoneze de tendinţele stilului vestic. A parodiat şi mesajele artei populare în Japonia începuturilor anilor 1990. Înfiinţează Hiropon Factory , redenumită Kaikai Kiki Co., Ltd. În managementul artei este de neîntrecut. De asemenea, este un om tare prolific şi oarecum versatil. Un bun comunicator, explică bine intenţiile Domniei Sale. Un om deschis noului, inovant şi inovator, cu picturi de dimensiuni mari precum 727 la MMA din New York. De citit şi de urmărit creaţia Domniei Sale.

Doamna întreabă: <Până la urmă ce religie trebuie să ţinem ?>. <Nu a spus domnul Isus că nu a venit să desfiinţeze, ci să împlinească Matei 5:17>. <Dar religia mozaică are şi Talmudul !>. <Vom fi observanţi. Iar ei vor fi observanţi ai Noului Testament>. <Ce înseamnă observanţi ?>. <Să ne controlăm unii altora devierile>. <Atunci de ce s-a întemeiat creştinismul ?>. <Asta o spune Sfântul Pavel: căci va rodi ! În conjuncţie cu cea a spus Domnul Isus că a venit să împlinească are logică. Era atunci la viitor, nu la prezent>. <Ar fi normal ?>. <Dar când i s-a arătat Domnul Dumnezeu lui Iona fiul lui Amitai şi i-a poruncit să se scoale şi să profeţească împotriva cetăţii Ninive era normal ? Dar roadele au rodit !>. <Atunci ce ar trebui ?>. <Câinţă, de la mic la mare>. <Să cânte toţi în corul karaoke al credinţei mozaice ?>. <Scrie în Amos: "Iată, vin zile", zice Domnul Dumnezeu Suveran, "când voi trimite foamete în ţară, dar nu de pâine şi nici sete de apă, ci de auzirea cuvintelor Domnului Dumnezeu" Amos 7:11)>. <A sosit clipa asta ?>. <Ohh, de când !>. <Dar circumcizia în carne de ce o susţii ?>. <Se făceau recrutări numai în alte teritorii, nu şi în Palestina ?>. <Aici nu eşti în acord cu Sfântul Pavel>. <Ba da, căci mai presus de toate este circumcizia inimi !>. <Ar putea fi reabilitat Ion Antonescu ?>. <Dacă se demonstrează că s-a circumcis în inimă, sigur da !>. <Şi unde să găsim dovada ?>. <Wilhelm Filderman şi Marele Rabin Safran>. <Ei ce erau ?>. <Români de rit mozaic>. <Nu erau evrei ?>. <Wilhelm nu vine de la Wilhelmieri, iar Filderman de la Fildu. Deci români de rit mozaic>.

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.19.: <Omnes aquae diversa in urbem libra perveniunt. Inde fluunt quaedam altioribus locis et quaedam erigi in eminentiora non possunt; nam et colles sensim propter frequentiam incendiorum excreverunt rudere. Quinque sunt quarum altitudo in omnem partem urbis adtollitur, sed ex his aliae maiore, aliae leviore pressura coguntur. Altissimus est Anio Novus, proxima Claudia, tertium locum tenet Iulia, quartum Tepula, dehinc Marcia, quae capite etiam Claudiae libram aequat. Sed veteres humiliore directura perduxerunt, sive nondum ad subtile explorata arte librandi, seu quia ex industria  p360 infra terram aquas mergebant, ne facile ab hostibus interciperentur, cum frequentia adhuc contra Italicos bella gererentur. Iam tamen quibusdam locis, sicubi ductus vetustate dilapsus est, omisso circuito subterraneo vallium brevitatis causa substruc­tionibus arcua­tionibusque traiciuntur. Sextum tenet librae locum Anio Vetus, similiter suffecturus etiam altioribus locis urbis, si, ubi vallium summissarumque regionum condicio exigit, substruc­tionibus arcua­tionibusve erigeretur. Sequitur huius libram Virgo, deinde Appia; quae cum ex urbano agro perducerentur, non in tantum altitudinis erigi potuerunt. Omnibus humilior Alsietina est, quae Transtiberinae regioni et maxime iacentibus locis servit.>.

 Doamna întreabă: <Ai spus că jandarmii maghiari au respectat porunca testamentară: "Iubeşte-ţi aproapele". Dar de ce s-a ajuns la crimă în Sărmaş ?>. <Probabil că mai mult au luat decât au dat>. <Nu înţeleg !?>. <Ei au respectat Porunca testamentară mecanic, fără să o inscripţioneze în inimă. Adică au luat iubire şi nu au oferit iubire !>. <Este poruncă veche testamentară ?>. <Da. Este !>. <Atunci Noul Testament ce are în plus faţă de Cel Vechi ?>. <Nu are nimic în plus, căci nu a venit să desfiinţeze, ci să împlinească Matei 5:17>. <Bun. Dar ce are în plus ?>. <Explică unele noţiuni dificile precum termenul financiar-comercial de leasing şi sensurile mai dificil de înţeles ale funcţiilor matematice de complementaritate şi bijectivitate>. <Vreau să aud explicaţia pentru leasing !>.  <Celor ce au li se va da şi celor ce nu au li se va lua>. <Dar funcţia de bijectivitate ?>. <"Să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit eu !">.  <Dar funcţia de complementaritate ?>. <Altruismul este o formă mai slabă de iubire, fără complementaritate, altruismul devine mult mai slab>. <Ar fi tot bijectivitate: altruismul fără o replică de altruism se stinge>. <Exact ! Dar când există iubire, iubirea e complementară altruismului !>.

 Doamna vine de la muncă: <Dacă vrei să bei lapte, am adus lapte !>. <Voiam lapte praf. Se poate păstra mai mult>. <Bea lapte acum,  o  să ţi-o aduc şi pe Dotty făcută lapte praf>. <Dar mi-ai zis că pentru Dotty fac o excepţie>. <O să o cer special pentru tine>.  Co-autorul boceşte de drag de Dotty în surdină. <Apropo... Ştii că există o lege care interzice încercarea de reabilitare a criminalilor de război ? Cred că deja poza ta e afişată deja în transportul în comun ca reabilitator de criminali de război>. <Acum mă preocupă Dotty cea cu multă cacao>. <Ce faci dacă te dau pe mâna legii ?>. <Cer analiză genetică a generalului>. <De ce ?>. <Părul roşu, militar de carieră din familie de militari, cetatea Jidova... E suspect>. <Ce ar putea să fie ?>. <Din rasa lui Doeg idumeeanul. Scrie în Sfânta Scriptură>. <Aşa o fii ?>. <Cine ştie ?>. <Deci ce ar putea fi ?>. <Idumeean sau roxolan îmi pare. Dar nu vreau să îl reabilitez>. <De ce ? Aşa îmi părea, că eşti bun de dat pe mâna legii. Dai înapoi ?>. <Nu e treaba noastră>. <Dar a cui ?>. <A israelienilor cred>.  <Dar dacă era idumeean sau roxolan nu putea să fie greşit ?>. <Şi dacă era idumeean ?>.

În articolul : "Despre antroponimul Murtaza: Murtaza Khuli Khan"am sesizat că obiectul lucrării "Dinasty of the Kajars. Th Reigning Royal Family of Persia", London, Anul MDCCC XXXIII priveşte mai degrabă transferul diamantului Koh-i-Nur de la proprietarii anteriori către Compania britanică a Indiilor de est, respectiv către Coroana Britanică. Tot aici, la pag. 27 se aminteşte posesia diamantului Koh-i-Nur (precum şi a altor două: Dar-i-Nur şi Taj-i-Mah, aflate temporar în posesia lui Lutf Aly Khan, de la care le recuperează suveranul persan).

                Au urmărit britanicii transferul diamantului către maharajul din Punjabi oare ? Au râvnit la diamant ?

              Până la urmă ce este un diamant dacă nu o structură cristalină de carbon ? Nu avem noi destule în Valea Jiului care ard suficient ?

Până la urmă cât de japonez este Dl. C-tin Brâncuşi ? Cu certitudine, după saboţii de lemn extrem-extrem de japonez. Iar după modul de economisire (dacă a vândut până şi "Pasăre tânără" cu o majorare de 25%) extrem-extrem-extrem de japonez. Deşi nu credem că economisea în yeni.

Dar cât de român ar fi ? Pare mai degrabă universal. Şi nu economisea în lei, căci nu era leu.

Oricum, reprezintă ceea ce am numi o revoluţie în artă.

Atunci, de ce să nu luăm de bună ceea ce a scris sub lucrarea sa "Princess X" Dl. C-tin Brîncuşi ? (Conform articolului "Ist. Div. 10.10.- Despre pictorii din vechime"). Apa e scumpă, cu ce ne spălăm pe ochi ?