logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


EDITORIAL
Sǎ ne imaginǎm… PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Sâmbătă, 29 August 2015 13:14
Sǎ ne imaginǎm cǎ un nou nǎscut ȋn Sighet n-ar avea altǎ posibilitate sǎ cunoascǎ realitǎțile lumii ȋn care a ajuns decȃt ceea ce-l ȋnconjoarǎ ȋn interesantul nostru oraş. Copilul ar creşte, ar ȋnvǎța sǎ scrie şi sǎ citeascǎ, ar circula cu mai multǎ sau mai puținǎ treabǎ prin oraş. Într-o zi, cȃnd va fi destul de mare pentru a-şi pune ȋntrebǎri şi tot el ȋşi va gǎsi rǎspunsurile – logice din punctul lui de vedere – va fi mulțumit cǎ ştie / a ȋnțeles cǎ:
 
-Herodot nu-i „pǎrintele istoriei”, ci o firmǎ care adunǎ gunoiul;
 
- „Ave Maria” nu-i salutul Îngerului adresat Fecioarei Maria, ci numele unui magazin de haine, situat ȋntre o bisericǎ ortodoxǎ şi una greco-catolicǎ;
 
-Dacǎ existǎ borduri, nu mai are importanțǎ cum sunt (dacǎ sunt...) trotuarele. 
 
-Deşi se fac eforturi remarcabile pentru a resuscita iarba care desparte douǎ sensuri de mers pe un drum principal al oraşului, totul fiind fǎcut pentru a avea ȋncǎ un punct de mȃndrie pentru localnici şi totodatǎ unul de admirație pentru turişti, iarba cu pricina e pe un teren cam vǎluros, observabil cu ochiul liber, al trecǎtorului ieşit la cumpǎrǎturi sau la promenadǎ pe lȃngǎ cele trei magazine cu de toate, aflate cȃt se poate de aproape unul de altul.
Ultima actualizare Duminică, 30 August 2015 11:19
Citeşte mai mult...
 
Marius, dupǎ cinci festivaluri PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Miercuri, 26 August 2015 06:49
Cinci ani deja...Cinci ani cu acelaşi neobosit organizator. Îl ştim cu toții. Îl cheamǎ Marius, nume roman. Internetul dǎ mai multe semnificații pentru acest nume. Dintre toate, una care i se potriveşte cel mai bine:
„bǎrbat tȃnǎr, amintindu-ne cǎ deşi trupul ȋmbǎtrȃneşte, sufletul omului poate şi trebuie sǎ rǎmȃnǎ veşnic tȃnǎr şi ȋn putere, mereu dornic sǎ ȋnvețe, sǎ cunoascǎ, sǎ munceascǎ şi sǎ se bucure de tot ce este frumos şi bun.”
 
Aş face aici cȃteva adǎugiri pe care le consider absolut necesare: Marius despre care scriu aceste cȃteva rȃnduri e, fǎrǎ discuție, mereu dornic sǎ ȋnvețe. Dar este şi mereu dornic sǎ-i ȋnvețe şi pe alții. Este, se ştie, mereu dornic sǎ se bucure de tot ce este frumos şi bun, dar – nimeni nu se ȋndoieşte de aceasta – este primul care se bucurǎ cȃnd alții se pot bucura de tot ce-i frumos şi bun.
 
 
Ultima actualizare Miercuri, 26 August 2015 12:55
Citeşte mai mult...
 
Rădoi, ucenicul PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Sâmbătă, 22 August 2015 08:17
N-am ţinut niciodată cu Steaua, atâta vreme cât a jucat în campionatul intern. Am fost susţinător o bună perioadă de timp al Stelei şi al tuturor echipelor româneşti care evoluau în întâlniri internaţionale cu miză. Am fost...
 
Acum, interesul meu pentru a urmări jocuri de fotbal în care sunt implicate echipe româneşti e zero. Nu pot să-mi irosesc timpul văzând nişte jucători aduşi de pe mai toate continentele evoluȃnd prost, alături de autohtonii noştri plini de ifose şi lipsiţi până la cote alarmante de valoare fotbalistică. 
 
Despre politica federaţiei de specialitate (dacă o avea vreuna...) nu mai vreau să repet cele scrise cu ceva timp în urmă. Acum, e momentul sa lăsăm jucătorii în micimea lor şi să observăm cum a pătruns infatuarea românească „ante portas”, dacă nu deranjeaza cumva expresia scrisă aici într-un context mult mai mic, aproape inobservabil, faţă de momentul istoric în care a fost rostitǎ.
Citeşte mai mult...
 
Morala câşă a omului zilelor noastre (autor George Petrovai) PDF Imprimare Email
Scris de George Petrovai   
Duminică, 09 August 2015 09:48

Omul este om atâta timp cât vrea să ştie de morală şi se comportă ca atare, adică atâta timp cât este moral. Căci valorile cardinale (bine, frumos, adevăr, just, sacru) şi fundamentele umanului (omenia, iubirea, cumpătarea, demnitatea, mila, generozitatea), nu doar că iradiază din morală, ci – după împlinire prin înconştientizarea de sine – ele toate converg spre morală, mai exact spre acel strop de divinitate cu care fiecare dintre noi a fost înzestrat la facere.

Cândva, în perioada spiritualizării intensive din istoria omenirii în general, din cea creştină în special (Antichitate şi Evul Mediu), era într-atât de riguros respectată şi aplicată această cutumă a creaţiei cu indiscutabila ei preferinţă pentru spiritul mântuitor reflectat în activismul său disciplinat, încât abaterile de la normele moral-juridice de convieţuire socială erau, potrivit legii talionului, aspru pedepsite prin uciderea criminalului dovedit, lapidarea femeii necredincioase, punerea la stâlpul infamiei sau – după caz – tăierea mâinii hoţului prins, iar mai târziu, în plin Ev Mediu, prin înspăimântătoarea varietate a torturilor întrebuinţate de Inchiziţie împotriva nefericiţilor căzuţi în mâinile ei şi prin frecventele condamnări la arderea pe rug pronunţate de judecători, de regulă împotriva vrăjitoarelor, ereticilor şi sodomiţilor, uneori (cazul lui Giordano Bruno) şi împotriva unor gânditori etichetaţi eretici doar pentru faptul că deveneau adversarii dogmelor obscurantiste prin ideile îndrăzneţe pe care le susţineau...

Citeşte mai mult...
 
Dumnezeu îi dă omului, dar nu-i bagă şi-n traistă! (articol de George Petrovai) PDF Imprimare Email
Scris de George Petrovai   
Vineri, 07 August 2015 20:12

Spusa românească utilizată ca titlu pentru acest text, sintetizează uimitor de exact starea de lucruri de pe meleagurile noastre: Dumnezeu le-a dat românilor cu ambele Lui mâini, ca ei să poată risipi cu nenumărate mâini, adică prin hoţie, nemuncă, indolenţă şi nepricepere!

Le-a dat o ţară plină ochi cu avantaje absolute şi relative (sol mănos şi rezerve inepuizabile de ape – circa 30% din rezervele de ape minerale şi termale ale Europei, relief blând şi uriaşe bogăţii ale subsolului, istorie multimilenară şi arta de-a transforma umilinţa răbdării în fatalitatea resemnării), dar i-a potcovit şi cu neputinţa de a-şi folosi mintea atunci când trebuie („Dă, Doamne, mintea românului de pe urmă”, cer ei ca iarăşi şi iarăşi s-o facă de oaie), încât te întrebi dacă nu era mai bine pentru prezentul, viitorul şi o bună parte din trecutul lor ca, aidoma japonezilor, să-şi afirme statornicia într-o ţară cu mult mai puţin ospitalieră şi generoasă ca România.

Cu certitudine că alta ar fi fost atunci starea sufletească a grosului populaţiei, după cum tot alta ar fi fost filosofia românului despre viaţă şi atitudinea lui faţă de muncă, ştiut fiind faptul că lumea exterioară omului nu este altceva decât extrapolarea lumii lui interioare, iar mahalalele oraşelor o necesară exteriorizare a mahalalelor sale lăuntrice.

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior11121314151617181920UrmătorSfârşit »

Page 13 of 40

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact