Atunci cand te mai si saturi.... (editorial de Alexandru Ciorba)

 

Desi rareori se intampla ca sa intre in vizorul opiniei publice comunitatile de nisa din Romania, datorita unui eveniment, putin spus, tragic aceasta se intampla. Insa dincolo de aceasta compasiune aratata de diferiti oameni, fie ca doar au fost prinsi de curent, fie, fiind mai apropiati, resimt profund durerea prietenilor, amicilor, sau cunoscutilor... sau fie din nefericire au fost implicati direct. 

 

Evident ca apar si o serie, si nu putina, de oameni care judeca, incapabili sa vada coruptia, neglijenta sau chiar saracia noastra - dupa mine principala cauza a tragediei. 

Autoritǎțile centrale sunt acum furioase şi neputincioase. Sunt furioase pe organizatori şi pe inconştiența care atinge imbecilitatea patronilor locului unde s-a ȋntȃmplat tragedia care a fost simțitǎ pȃnǎ ȋn adȃncul sufletului de fiecare om. Vestea a ȋnconjurat Pǎmȃntul. Sunt convins de compasiunea pe care o simte acum oricare locuitor al planetei fațǎ de victime şi rudele lor.

 

Guvernanții sunt dintr-o datǎ furioşi pe patronii care n-au ignifugat sala concertului, au permis accesul unui numǎr mult prea mare de spectatori, au avut doar o uşițǎ de intrare-ieşire, n-au avut senzori de fum cu declanşare automatǎ a jeturilor de apǎ. Fǎrǎ ȋndoialǎ, patronii localului sunt vinovați, dar eventuala pedeapsǎ pe care ar putea-o primi nu poate aduce ȋnapoi morții, nu poate alina suferințele celor aflați ȋn spitale cu groaznice arsuri, nu poate alina dorul nesfȃrşit al pǎrinților care nu mai au din partea cui sǎ audǎ cuvintele „mamǎ” sau „tatǎ”...